Revista presei interbelice: Autopluguri pentru agricultorii din Lăpușna și ecouri ale represiunii sovietice
Aflăm în această zi despre o nouă gazetă la Chișinău. Începând cu 1 septembrie 1926, urma să apară la Chișinău o nouă publicație, intitulată Cronica, dedicată teatrului, artei și sportului. Gazeta urma să apară sub îngrijirea lui S. Slătinescu și P. H. Crihan - încă o dovadă a unei vieți culturale și publicistice tot mai active în Chișinăul interbelic.
Ziarul Dimineața publica drept curiozitate o fotografie cu două femei fumând. Ceea ce evidenția în mod special fotografia era gestul: una dintre femei își aprindea țigara direct de la țigara celeilalte.
Ziarul exclama: „O femeie aprinzând țigara de la cealaltă, ca și bărbații”.
Acum o sută de ani nu era suficient de neobișnuit că femeile fumau; era demn de fotografie în ziar și faptul că începuseră să deprindă până și gesturile considerate bărbătești ale fumătorilor. După 100 de ani, știrea despre fumat ar deveni doar secretele de a lăsa fumatul...
Ziarul posta și o fotografie deasupra orașului Constanța, făcută din avion, considerată atunci ceva extrem de inovativ.
Tot Ziarul Dimineața, din 19 august, ne informa că de la Praga presa relata povestea spectaculoasă a strănepotului de numai 5 ani al lui Lev Tolstoi. După despărțirea părinților, copilul fusese dus de mamă și bunică în Franța. Tatăl a pornit pe urmele lui, l-a găsit într-o pensiune, a închiriat un automobil și și-a „răpit” propriul copil.
Au urmat intervenția jandarmilor și noi procese, iar justiția a decis în cele din urmă ca băiatul să fie ținut într-un pension până la soluționarea conflictului. Ziarul rezuma povestea: la numai 5 ani, strănepotul lui Tolstoi devenise „eroul unor aventuri de cinematograf”.
Ziarul Universul scria articolul următor: „Cu poșta prin județul Orhei”. În august 1926, un reporter bucureștean pornea din Orhei spre Peresecina cu una dintre vechile „poște” basarabene: o căruță mică de scânduri, pentru doi călători, trasă de doi cai pe vreme bună și de patru pe glod sau zăpadă.
Acestea încă erau folosite din cauza drumurilor proaste și a lipsei căilor ferate. Drumul ieșea din Orhei, trecea Răutul pe trei poduri de lemn, apoi prin Slobozia-Doamnei, descris ca sat de plugari și cărăuși.
În Codrii Orheiului, reporterul consemna și o poveste transmisă, spune el, din bătrâni: moldovenii de odinioară și-ar fi construit carele cu două oiști, una în față și una în spate. Dacă erau surprinși în codru de o năvală a tătarilor, nu mai pierdeau vremea întorcând carele: dejugau boii din față, îi înjugau în spate și porneau imediat înapoi spre sat, de unde reveneau înarmați.
Reporterul remarca aici și zăcămintele de piatră de var, considerate o posibilă bogăție a regiunii. Urma apoi un traseu spectaculos, printre vii, dealuri și păduri, prin vechiul Codru al Orheiului, până la Peresecina, descrisă drept o comună mare și bogată, cu două biserici, trei școli și o judecătorie.
Aflăm din ziarul România Nouă despre noutatea vremii în agricultură: „Autopluguri pentru agricultorii din Lăpușna”. În 1926, Camera de Agricultură a județului Lăpușna negocia cu o mare firmă internațională pentru cumpărarea câtorva „auto-pluguri” - pluguri mecanizate, o noutate pentru mulți agricultori ai vremii.
Scopul era ca acestea să fie prezentate țăranilor care încă lucrau pământul cu uneltele tradiționale, pentru a le demonstra avantajele mecanizării. Cu alte cuvinte, acum 100 de ani, prin satele Lăpușnei începea promovarea trecerii de la plugul tras de animale la agricultura mecanizată.
Ziarul România Nouă menționa ziarul Rul, care publica scrisoarea unui fost comunist ce denunța teroarea împotriva opoziției și intelectualilor și afirma că aproximativ 10.000 de intelectuali ruși s-ar afla în închisorile sovietice.
El ajungea să numească guvernarea sovietică „o rușine pentru partidul comunist”.
Peste 100 de ani, astăzi, opoziția rusă luptă pentru a putea participa la alegeri.
Autor: Dan Melnic
