Oamenii lui Șor și alegerile din Găgăuzia: Cine ar avea interesul să blocheze procesul electoral din autonomie
Așa-numitul „Consiliu cu poporul”, desfășurat la Vulcănești pe 15 august sub pretextul discutării statutului juridic al Găgăuziei, s-a transformat într-o platformă de lansare a unor cerințe politice. Potrivit deschide.md, participanții, printre care s-a aflat și președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, au cerut anularea viitoarelor alegeri pentru APG și convocarea celui de-al III-lea Congres al reprezentanților poporului găgăuz.
Mandatul actualei Adunări Populare a Găgăuziei (APG) a expirat la finele anului trecut, iar autonomia funcționează de atunci fără un legislativ regional ales pentru un nou mandat.
După luni întregi de dispute privind organizarea scrutinului, alegerile pentru APG au fost stabilite pentru 15 noiembrie 2026.
O nouă tentativă de a ajunge la o soluție a eșuat în iunie, iar președintele interimar al APG, Nicolai Ormanji, a demisionat în semn de protest.
Criza electorală se suprapune peste criza provocată de situația bașcanului Evghenia Guțul, condamnată la șapte ani de închisoare într-un dosar privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023.
Conducerea Executivului găgăuz a continuat, însă, să o susțină public.
Prim-vicepreședintele Comitetului Executiv, Ilia Uzun, care asigură interimatul funcției, a apărat atât legitimitatea Evgheniei Guțul, cât și activitatea condamnatului Ilan Șor. Uzun l-a descris anterior pe Șor drept „un politician ambițios care a vrut să rezolve problemele Moldovei”.
Pe 13 august, cu două zile înaintea reuniunii de la Vulcănești, Uzun a solicitat retragerea de pe ordinea de zi a APG a chestiunii privind constatarea vacanței funcției de bașcan până la epuizarea tuturor căilor juridice de atac, chiar dacă sentința este definitivă.
Până la urmă, Adunarea Populară a constatat vacanța funcției.
Teoretic, decizia deschide calea pentru alegerea unui nou bașcan, însă data scrutinului nu a fost însă stabilită.
Ce s-a întâmplat la Vulcănești
Pe 15 august, la Vulcănești a fost organizat așa-numitul „Consiliu cu poporul”, prezentat oficial drept o reuniune dedicată statutului juridic special al Găgăuziei.
Evenimentul s-a transformat, însă, într-o platformă pentru două revendicări politice: anularea sau amânarea alegerilor pentru APG, stabilite pentru 15 noiembrie, și convocarea celui de-al III-lea Congres al reprezentanților poporului Găgăuziei, scrie deschide.md.
Solicitarea pentru organizarea reuniunii a fost depusă de Ivan Fuer și Mihail Țurcan, reprezentanți ai organizației „Patrioții Găgăuziei”. La eveniment au participat și au luat cuvântul președintele APG, Valentin Gaidarji, reprezentantul „Platformei 111”, Dmitri Kiseev, fostul consilier al Evgheniei Guțul, Mihail Vlah, și activistul Ivan Bessarab.
Organizatorii au vorbit despre aproximativ 200 de participanți, însă imaginile de la fața locului indică o prezență de doar câteva zeci de persoane.
În rezoluția adoptată este menționat că alegerile din 15 noiembrie „își pierd sensul”, dacă Parlamentul de la Chișinău nu ține cont de propunerile Comratului privind legislația electorală. Dmitri Kiseev a cerut ca data scrutinului să fie abandonată până la modificarea prevederilor contestate.
Disputa are la bază interpretări diferite ale competențelor electorale ale autonomiei: Comratul invocă dreptul Găgăuziei de a-și reglementa propriile alegeri, în timp ce Chișinăul insistă asupra supremației Constituției și a încadrării legislației regionale în sistemul juridic național.
Participanții au susținut, totodată, convocarea celui de-al III-lea Congres al reprezentanților poporului Găgăuziei și au desemnat delegați din Vulcănești. Organizatorii au anunțat reuniuni similare și în alte localități, iar sursele Deschide din autonomie susțin că acțiunea ar putea deveni o campanie politică la nivel regional.
Șor spune că s-a retras, dar oamenii lui au rămas
Dmitri Kiseev, Mihail Vlah și Ivan Bessarab sunt prezentați în presă drept persoane apropiate mediului politic asociat fostului Partid „Șor” și Evgheniei Guțul. Există și precedente: în 2025, fostul deputat APG, Serghei Cernev, a descris o inițiativă similară de convocare a unui congres drept o reuniune a „oamenilor lui Șor” și a susținut că rezoluția urma să fie folosită pentru presiuni asupra Chișinăului.
Potrivit lui Cernev, evitarea apariției publice a Marinei Tauber sau a lui Ilan Șor ar fi avut scopul de a crea impresia unei mobilizări spontane.
Fostul angajat al unor structuri de securitate asociate rețelei lui Ilan Șor, Alexandr Parinov, susține că organizarea „Consiliului cu poporul” și inițiativa celui de-al III-lea Congres sunt promovate de media finanțată de gruparea Șor.
El afirmă și că organizațiile implicate ar avea legături cu persoane dirijate de Marina Tauber.
Totodată, sunt vehiculate informații potrivit cărora „Platforma 111” și „Patrioții Găgăuziei” ar fi create și coordonate din umbră de Maria Albot, o apropiată a lui Ilan Șor.
În această interpretare, persoane precum Gaidarji, Kiseev și Vlah ar reprezenta fața publică a unei campanii coordonate din exterior.
Chiar dacă nu probează o comandă directă a lui Șor sau a Marinei Tauber pentru reuniunea de la Vulcănești, declarațiile se intersectează cu fapte verificabile – de la implicarea anturajului Evgheniei Guțul și cererile de amânare a alegerilor, până la reluarea ideii unui congres al fostului Partid „Șor”.
Rezistență anti-Șor în interiorul autonomiei
Reuniunea nu este privită unanim nici în interiorul APG drept expresie a voinței populației. La ședința din 17 august, deputatul socialist Leonid Chiosea a declarat că niciun deputat din raionul Vulcănești nu ar fi fost invitat la „Consiliul cu poporul”, contrazicând, astfel, afirmațiile organizatorilor.
Chiosea i-a criticat pe cei care se prezintă drept „patrioți” ai Găgăuziei și a subliniat diferențele existente în interiorul autonomiei privind apărarea competențelor regionale și legitimitatea celor care pretind că vorbesc în numele populației.
Ce urmează
Conflictul dintre Chișinău și Comrat este real, la fel ca nemulțumirile unei părți a populației privind relația cu autoritățile centrale, legislația electorală și viitorul autonomiei. Încă aceste nemulțumiri pot fi exploatate politic.
Modelul unor „adunări populare” locale transformate într-o mobilizare regională și în revendicări către autoritățile centrale are precedente în spațiul ex-sovietic, inclusiv în Osetia de Nord, Crimeea și Donbas. Acest lucru nu înseamnă că Găgăuzia va urma automat același traseu, dar riscul folosirii unor nemulțumiri reale pentru presiuni politice asupra statului trebuie tratat cu seriozitate, notează jurnaliștii de la Deschide.
În prezent, Găgăuzia are un legislativ al cărui mandat a expirat, funcția de bașcan este vacantă, iar alegerile pentru noul bașcan nu au fost stabilite. În acest vid politic, cei care dețin deja pârghiile puterii sunt principalii beneficiari ai amânării resetării electorale, conchide Deschide.md.
CITIȚI ȘI:
