Reformă: 750 de milioane de lei până în 2030 pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități
Republica Moldova își propune să schimbe modul în care este evaluată dizabilitatea, să extindă serviciile sociale în comunități și să reducă numărul persoanelor din instituțiile rezidențiale. Pentru realizarea acestor obiective, autoritățile planifică investiții de 750.5 milioane de lei până în 2030. Reformele fac parte din Programul național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități pentru anii 2026-2030, prezentat public de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, într-o conferință de presă susținută pe 26 august.
Una dintre cele mai importante schimbări vizează modul de stabilire a gradului de dizabilitate. Autoritățile recunosc existența unor probleme în sistem, inclusiv cazuri de fraudă, precum și situații în care persoanele care au nevoie de sprijin sunt nevoite să treacă printr-o procedură dificilă și birocratică.
„Pe de o parte, vrem să eliminăm frauda, pentru a avea un sistem foarte bine pus la punct și pentru a acorda gradele de dizabilitate celor care le au cu adevărat. Pe de altă parte, ne dorim să simplificăm procesul, în special pentru copiii și familiile care au nevoie de stabilirea gradului de dizabilitate”, a declarat Natalia Plugaru, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Guvern.
Până în 2030, Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) își propune să reducă cu 30% numărul contestațiilor privind procedura de determinare a dizabilității. Potrivit ministrei, obiectivul este ca evaluarea să fie mai corectă, iar beneficiarii să aibă mai multă încredere în sistem.
O altă schimbare majoră ține de introducerea, în premieră, a unor criterii de dizabilitate pentru copii. În prezent, dizabilitatea este stabilită în principal pe baza diagnosticului medical, însă autoritățile consideră că această abordare nu reflectă întotdeauna nevoile reale ale copilului.
„Important este că introducem criterii de dizabilitate pentru copii, lucru care nu există astăzi în Republica Moldova. Dizabilitatea se acordă doar pe baza diagnosticului, iar acest lucru nu este neapărat corect. Poți avea un diagnostic, dar să nu te califici pentru dizabilitate din acest motiv, fiind, de fapt, funcțional și fără nevoie de suport. De asemenea, poți fi în situația inversă: să ai un diagnostic care îți permite să funcționezi, să lucrezi și să înveți. De aceea, vom introduce criterii de dizabilitate pentru copii, dar vom revizui și criteriile pentru adulți, astfel încât dizabilitatea să fie evaluată nu doar în baza diagnosticului medical, ci pe baza funcționalității: ce poate face persoana - se poate deplasa, poate lua decizii, poate accesa servicii, poate lucra? În funcție de aceste aspecte trebuie să determinăm gradul de dizabilitate și vom lucra la acest sistem”, a precizat ministra.
Reforma va viza peste 160.000 de persoane care au în prezent un grad de dizabilitate, precum și persoanele care vor solicita evaluarea în perioada următoare. Ministerul intenționează să consulte beneficiarii pentru a identifica problemele din procedura actuală.
Mai multe servicii în comunități pentru persoanele cu dizabilități
Un alt obiectiv important este dezvoltarea serviciilor sociale în comunități, astfel încât persoanele cu dizabilități să poată rămâne alături de familie și să aibă acces la sprijin fără a fi instituționalizate. Astfel, până în 2030, autoritățile vor să majoreze u 30% accesul persoanelor cu dizabilități la serviciile comunitare. Printre acestea se numără centrele de zi, autoritățile propunându-și să existe cel puțin câte unul în fiecare raion.
„Vom vedea după reforma teritorial-administrativă, dar contează, până la urmă, câte centre avem raportat la numărul populației, pentru că astăzi nu avem acoperire în toată țara. Aceasta va însemna că familiile pot lăsa adulții sau copiii cu dizabilități în aceste centre pe durata programului de lucru. De asemenea, vrem să dezvoltăm servicii comunitare prin utilizarea imobilelor oferite prin comodat, pentru a le adapta mai ales pentru persoanele cu dizabilități fizice și a le oferi un trai în comunitate”, a mai spus Natalia Plugaru.
În paralel, MMPS intenționează să extindă, împreună cu Ministerul Sănătății, rețeaua centrelor de intervenție timpurie, unde copiii pot fi evaluați și unde părinții pot primi sprijin atunci când apar schimbări de comportament sau alte semne care necesită intervenție.
Mai multe persoane ar urma să părăsească instituțiile rezidențiale
Autoritățile pun accent și pe dezinstituționalizare. În prezent, aproximativ 1.700 de persoane se află în centre de plasament, iar obiectivul este ca 300 dintre acestea să treacă la un trai în comunitate până în 2030.
Astfel, autoritățile vor achiziționa case în sate și raioane, care urmează să fie adaptate și transformate în case comunitare și locuințe protejate. Scopul este ca persoanele cu dizabilități să poată părăsi instituțiile rezidențiale și să ducă o viață cât mai independentă.
Procesul presupune însă mai mult decât mutarea persoanelor dintr-o instituție în alta. Potrivit ministrei, este nevoie de servicii de sprijin, ajutor pentru angajare și asistență pentru adaptarea la viața independentă.
„Nicio instituție, oricât de bine ar fi renovată și oricât de bune ar fi condițiile de acolo, nu va înlocui niciodată sentimentul că ai o casă, că ești în comunitate, că ai vecini sau că ai un loc al tău pe care poți să-l numești acasă”, a declarat Plugaru.
Sute de clădiri publice cu infrastructura adaptată
Noul program prezentat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale include și măsuri privind adaptarea infrastructurii la necesitățile persoanelor cu dizabilități. Pentru atingerea acestui obiectiv, autoritățile vor să înăsprească mecanismele de control, astfel încât cerințele de accesibilitate să fie respectate încă din etapa de proiectare a clădirilor.
„Nu este suficient doar să iei persoana dintr-o instituție și să o plasezi în comunitate. Este nevoie de suport în comunitate, de asistență pentru angajare și de sprijin pentru adaptarea la o viață independentă. Accesibilitatea este o altă provocare, vorbind aici, în primul rând, despre infrastructură. Este și sarcina Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale să reducă cu 15 puncte procentuale numărul persoanelor care întâmpină dificultăți în accesarea infrastructurii publice. Avem o țintă ambițioasă: să accesibilizăm 100 de clădiri publice și de infrastructură socială. De asemenea, vrem să impunem, prin mecanisme mai stricte de control, respectarea cerințelor la proiectarea clădirilor, deoarece în prezent există anumite prevederi, dar ele nu sunt respectate. În acest sens, vom dezvolta un registru digital al accesibilității clădirilor, unde se va putea vedea transparent ce spații sunt accesibile”, a precizat ministra Plugaru.
Planul prevede, de asemenea, dezvoltarea unui program de calificare și instruire pentru interpreții în limbaj mimico-gestual. Ministerul recunoaște că în Republica Moldova există un număr insuficient de specialiști în acest domeniu.
„Nu avem mulți specialiști, de aceea vom dezvolta acest program împreună cu Ministerul Educației și Cercetării”, a mai spus Natalia Plugaru.
Reforma se va desfășura prin implicarea mai multor instituții. Ministerul Muncii și Protecției Sociale va avea rolul principal, în timp ce Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației și Cercetării vor implementa măsuri în domeniile accesibilității, serviciilor medicale și incluziunii.
„Focusul de bază este pe trei direcții: să oferim acces egal persoanelor cu dizabilități, să le asigurăm un trai independent în comunitate și să le oferim posibilități de participare activă în procesul de luare a deciziilor, în viața politică, socială și economică”, a conchis ministra Muncii și Protecției Sociale.
Potrivit datelor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, numărul persoanelor cu dizabilități a scăzut, în Republica Moldova, de la 173.000 în 2017 la peste 164.000 în 2025. În același timp, ponderea acestora în populația totală a crescut de la 6.3% la 6.9%, pe fondul reducerii populației țării.
În cazul adulților, principalele cauze ale dizabilității au rămas, în ultimii cinci ani, tumorile, bolile aparatului circulator și afecțiunile sistemului osteoarticular. Pentru copii, însă, autoritățile constată o evoluție îngrijorătoare: tulburările mentale și de comportament s-au dublat sau chiar au crescut mai mult în ultimii cinci ani.
CITIȚI ȘI:
