R. Moldova trebuie să reducă deficitul bugetar și să atragă finanțări externe, avertizează experții
Finanțele publice ale Republicii Moldova traversează „o perioadă dramatică” din cauza scăderii granturilor externe, înlocuirea creditelor avantajoase cu împrumuturi interne costisitoare și o datorie publică ce a depășit 149 de miliarde de lei.
Deficitul bugetar pentru 2026 este estimat la aproape 21 de miliarde de lei și reprezintă 5.5% din PIB, cu mult peste pragul de 3% considerat normal. Reducerea acestuia va necesita majorarea veniturilor bugetare cu aproximativ 9.4 miliarde de lei, afirmă expertul economic Veaceslav Ioniță.
În ultimii șapte ani, cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu circa 94 de miliarde de lei, iar costurile pentru dobânzile la creditele contractate de stat au crescut de la 600 de milioane de lei anual înainte de 2014 la 6.3 miliarde de lei estimate pentru 2026, mai arată datele publicate de expert.
Deficitul bugetar, de la 2% la 5.5% din PIB
Veaceslav Ioniță a descris evoluția deficitului bugetar ca pe un proces care a scăpat treptat de sub control începând cu 2020. Înainte de acel an, deficitul se menținea sub pragul de 2% din PIB, considerat sustenabil. Pandemia a urcat cifra la 5.6% în 2020, după care deficitul a rămas persistent ridicat: 3.4% în 2022, 5.3% în 2023, 4% în 2024 și 5.2% în 2025. Pentru 2026, estimarea este de 5.5%.
Privit cumulativ, tabloul este și mai îngrijorător: în perioada 2020–2026, veniturile bugetare totale au însumat 434 de miliarde de lei, cheltuielile s-au ridicat la 528 de miliarde de lei, iar deficitul acumulat a ajuns la 94 de miliarde de lei.
*„Nu poți trăi veșnic cu această situație, deoarece se adună costuri enorme”, a avertizat Ioniță.
Obiectivul noii politici bugetar-fiscale pentru 2027 este revenirea sub pragul de 3% din PIB, ceea ce presupune reducerea deficitului cu 9.4 miliarde de lei față de nivelul actual. Pentru atingerea acestui scop, Guvernul intenționează să utilizeze trei instrumente: revizuirea și reducerea facilităților fiscale, inclusiv a cotelor reduse sau zero de TVA, creșterea poverii fiscale pe anumite segmente de produse și servicii, cum ar fi majorarea taxelor pentru vicii, precum și identificarea de noi surse de venit, inclusiv prin impozitarea comerțului online.
Dobânzile la credite, de 10 ori mai mari față de 2014
Un efect direct al acumulării deficitelor este creșterea spectaculoasă a costurilor de finanțare. Cheltuielile bugetare pentru dobânzile la creditele contractate de stat au crescut de la aproximativ 550 de milioane de lei în 2010 la 6.3 miliarde de lei estimate pentru 2026 - o creștere de peste zece ori în mai puțin de două decenii.
Potrivit lui Ioniță, problema principală nu este doar volumul datoriei, ci structura ei. Republica Moldova s-a orientat tot mai mult spre împrumuturi interne, contractate de la băncile comerciale la costuri semnificativ mai mari decât cele externe. În 2026, costurile pentru dobânzile la împrumuturile interne sunt estimate la 4.2 miliarde de lei, față de 2.5 miliarde de lei în 2025.
„Am trecut de la granturi și împrumuturi externe la împrumuturi interne. Aceasta a deteriorat dramatic capacitatea țării de a gestiona deficitul bugetar”, a declarat Ioniță.
O altă problemă structurală este termenul extrem de scurt al împrumuturilor. Dacă în țările dezvoltate statul se împrumută pe 10–30 de ani, în Republica Moldova durata medie a unui împrumut este de 260–270 de zile. Consecința practică este că jumătate din împrumuturile contractate în prima jumătate a anului trebuie deja achitate în a doua jumătate.
Statul se împrumută lunar cu aproximativ 5 miliarde de lei, dintre care circa 4.5 miliarde sunt utilizate pentru achitarea creditelor vechi.
Datoria publică, de la 57 la 149 de miliarde de lei
Datoria publică totală a Republicii Moldova a crescut de la 57.6 miliarde de lei în 2019 la 98.5 miliarde în 2022, 138.5 miliarde în 2025 și aproape 149.5 miliarde în primul trimestru al anului 2026. Potrivit estimărilor lui Ioniță, în trimestrul al doilea aceasta a depășit deja 150 de miliarde de lei.
Și mai îngrijorătoare este schimbarea structurii datoriei. Datoria internă a crescut accelerat, ajungând de la 57.6 miliarde de lei în 2019 la 91.6 miliarde în primul trimestru al anului 2026, în timp ce datoria externă a crescut mai lent. Această dinamică reflectă tocmai orientarea spre împrumuturi interne scumpe, în detrimentul finanțelor externe avantajoase.
Cei mai mari creditori externi ai Republicii Moldova în ultimii cinci ani sunt Uniunea Europeană, cu 827.2 milioane de dolari, și Fondul Monetar Internațional, cu 772.3 milioane de dolari, urmați de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu 270.2 milioane, Agenția Franceză pentru Dezvoltare, cu 234.2 milioane, și Asociația Internațională pentru Dezvoltare, cu 224.2 milioane de dolari.
Suma totală a împrumuturilor externe contractate în perioada 2021–2026 se ridică la 2.6 miliarde de dolari.
Granturile, de la 64% la 3% din finanțarea externă
Cea mai dramatică schimbare identificată de Ioniță vizează prăbușirea granturilor externe. În 2014, granturile reprezentau 64% din totalul finanțării externe a bugetului, împrumuturile externe - 23% și cele interne - doar 13%.
În primul semestru al anului 2026, raportul s-a inversat complet: împrumuturile interne reprezintă 76%, cele externe - 21%, iar granturile - doar 3%.
În termeni absoluți, granturile primite în ultimele nouă luni au fost de doar 775 de milioane de lei, față de 4.3 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului precedent.
Raportate la PIB, granturile au scăzut de la 1.8% în 2023 la 1.3% în 2025 și la 0.6% în prima jumătate a anului 2026.
Principalul donator al R. Moldova în 2025 a fost Comisia Europeană, cu 59% din totalul granturilor, urmată de Banca Germană KfW, cu 16%, PNUD, cu 12%, Banca Mondială, cu 8%, UNICEF, cu 2%, și alți donatori, cu 3%.
Suma totală a granturilor primite în 2025 a fost de 4.7 miliarde de lei.
Soluția - mai multe granturi, nu mai multe taxe
Expertul economic susține că reducerea deficitului bugetar nu poate fi realizată exclusiv prin majorarea impozitelor și că prima măsură pe care ar trebui să o ia Guvernul este creșterea capacității de atragere a granturilor externe.
„Dacă am avea astăzi granturi de 3% din PIB, nu ar trebui să majorăm povara fiscală. Trăim cea mai dramatică perioadă când nu avem granturi aproape deloc, împrumuturi externe ieftine foarte puține, iar accentul este pus pe împrumuturi interne, care sunt foarte scumpe", a conchis Veaceslav Ioniță.
Economia Republicii Moldova este prognozată să crească cu 1.8% în 2026, sub estimarea anterioară de 2.2%. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării anticipează însă o accelerare a ritmului în perioada 2027–2029, până la 2.8–3.4% anual.
Perspectivele rămân influențate de războiul din Ucraina, prețurile la energie, inflație, fenomenele meteorologice extreme și evoluția principalilor parteneri comerciali.
Și instituțiile internaționale și-au revizuit în jos prognozele pentru 2026: Comisia Europeană estimează o creștere de 2%, iar Banca Mondială și FMI – de 1.9%.
CITIȚI ȘI:
