Revista presei internaționale | Rusia respinge propunerea șefului CIA de a încheia războiul cu Ucraina; SUA și Iran reiau atacurile reciproce
Presa internațională este dominată de noi demersuri pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, dar și de semnalele privind dificultățile tot mai mari ale Rusiei și dependența sa de China. Mai multe publicații relatează despre escaladarea confruntării dintre Statele Unite și Iran, precum și despre decizia Islandei de a respinge reluarea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană.
În încercarea de a pune capăt războiului ruso-ucrainean, directorul CIA, John Ratcliffe, a propus în timpul recentei sale vizite secrete la Moscova organizarea unei întâlniri trilaterale între Donald Trump, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, scrie Axios. Sursele publicației arată că Ratcliffe s-a întâlnit cu șeful serviciilor de informații militare, Serghei Narîșkin, și cu directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, pentru a evalua dacă aceștia ar putea contribui la reluarea negocierilor de pace dintre Moscova și Kiev. Potrivit Axios, oficialii americani i-au informat vineri pe reprezentanții președintelui ucrainean despre discuțiile de la Moscova și despre propunerea unui summit trilateral.
După săptămâni de reflecție în această vară, președintele rus Vladimir Putin pare să fi decis escaladarea războiului din Ucraina pentru a-și păstra puterea și chiar viața, scrie The Economist, citând surse apropiate Kremlinului. Publicația notează că, în interiorul Rusiei, sprijinul tacit al populației pentru război se erodează, în timp ce în rândul elitelor cresc pesimismul și sentimentul că aproape cinci ani de război reprezintă un eșec, iar înfrângerea sau încheierea conflictului fără atingerea obiectivelor minime l-ar putea pune pe Putin în pericol. The Economist subliniază că, deși continuarea războiului consumă resurse economice și capital politic, logica regimului rus nu îi permite liderului de la Kremlin să dea dovadă de slăbiciune. Potrivit publicației, o eventuală escaladare ar putea include intensificarea sabotajelor și a acțiunilor hibride împotriva aliaților Ucrainei, atacarea rutelor de aprovizionare europene și extinderea loviturilor asupra infrastructurii ucrainene, în timp ce surse ruse susțin că Putin ar putea mobiliza încă 300.000–400.000 de militari.
În al cincilea an al războiului pe scară largă, Rusia întâmpină dificultăți tot mai mari: avansul trupelor pe front încetinește, cheltuielile militare cresc, iar atacurile ucrainene cu rază lungă de acțiune ajung tot mai des pe teritoriul rus, scrie The New York Times. Ziarul remarcă însă că, în pofida acestor probleme, președintele rus Vladimir Putin nu dă semne că ar renunța la război și continuă să creadă că armata sa poate obține victoria și că Ucraina s-ar afla într-o situație mult mai dificilă. The New York Times subliniază că Rusia a ocupat din iunie mai puțin de 180 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean. În plus, ea se confruntă cu probleme pe piața carburanților, presiuni economice și schimbarea atitudinii populației și a elitelor față de război. În pofida acestor semnale, Kremlinul nu anunță reluarea negocierilor de pace, iar Putin continuă să prezinte războiul drept o confruntare în care rezultatul depinde de rezistența și unitatea Rusiei, conchide The New York Times.
Relațiile dintre președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping se schimbă tot mai evident în avantajul celui din urmă, în condițiile în care Rusia este afectată de loviturile ucrainene asupra sectorului energetic și devine tot mai dependentă economic de Beijing, scrie The Wall Street Journal. Publicația notează că această schimbare de poziție va fi vizibilă și la întâlnirea celor doi lideri care va avea loc azi în Kârgâzstan, în marja summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai, unde ambele state își reafirmă opoziția față de politica Statelor Unite. The Wall Street Journal subliniază că Beijingul a beneficiat economic de pe urma războiului, obținând petrol rusesc mai ieftin și acces la piața rusă, în timp ce Moscova a devenit tot mai dependentă de importurile și componentele chinezești. Analiști citați de publicație consideră că Putin are puține alternative în relația cu Beijingul și va continua să-l trateze pe Xi drept partener strategic, chiar dacă între cele două capitale persistă tensiuni privind amploarea sprijinului chinez pentru Rusia.
Directorii companiilor britanice din industria de apărare care furnizează arme Ucrainei au fost avertizați cu privire la creșterea riscului unor atacuri rusești, scrie Daily Mail. Potrivit publicației, avertismentul a fost transmis în cadrul unei reuniuni a oficialilor guvernamentali de rang înalt cu directorii unor companii britanice din domeniul apărării, inclusiv producători de drone și rachete destinate Ucrainei. Daily Mail notează că printre companiile vizate se numără producătorul de drone Callen-Lenz și MBDA, companie care produce rachetele Storm Shadow utilizate de armata ucraineană împotriva unor ținte din Rusia. Reuniunea a avut loc după dejucarea unor tentative rusești de asasinare a directorilor a două companii germane de apărare, inclusiv a șefului Rheinmetall, Armin Papperger, relevă publicația.
Germania pregătește un răspuns după incidentul cu o dronă încărcată cu explozibili, descoperită în apropierea unui avion cargo ucrainean pe aeroportul Leipzig/Halle, scrie Reuters. Potrivit agenției de presă, Berlinul își coordonează măsurile cu partenerii din Uniunea Europeană și NATO, iar cancelarul Friedrich Merz a precizat că decizia finală va fi anunțată în curând. Sursele Reuters susțin că autoritățile de la Berlin intenționează să atribuie Rusiei responsabilitatea pentru incident și să răspundă prin sancțiuni. Drona cu explozibili a fost descoperită pe 4 august în apropierea unui avion ucrainean Antonov, iar serviciile germane de informații au puține îndoieli că în spatele incidentului se află Moscova, amintește Reuters.
Noaptea trecută, Iranul a lansat un atac cu rachete asupra bazelor americane din Iordania ca răspuns la loviturile SUA asupra insulei iraniene Larac, transmite BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, Iordania a confirmat interceptarea a opt rachete în spațiul său aerian, în timp ce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a susținut că atacul a provocat pagube importante infrastructurii tehnice și pozițiilor aviației militare americane. BBC notează că loviturile asupra insulei Larac au fost primele atacuri americane asupra Iranului de la sfârșitul lunii iulie, iar Washingtonul a justificat operațiunea prin faptul că forțele iraniene se pregăteau să lanseze rachete și mine maritime în Strâmtoarea Ormuz. Tensiunile dintre Washington și Teheran se amplifică pe fondul noilor sancțiuni americane și al disputelor privind traficul maritim în regiune, remarcă BBC.
Administrația Donald Trump intenționează să sancționeze în această săptămână o nouă bancă, în cadrul eforturilor de intensificare a presiunilor economice asupra Iranului, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, pentru Associated Press. Oficialul nu a precizat despre ce instituție este vorba, dar a avertizat că Washingtonul va recurge la „presiuni financiare” pentru a determina entitățile care sprijină Teheranul să-și înceteze activitatea. Bessent a declarat în interviul pentru Associated Press că va discuta la reuniunea G20 inclusiv despre relația Chinei cu Iranul și nu a exclus sancțiuni împotriva Beijingului pentru continuarea achizițiilor de petrol și armament iranian. Associated Press remarcă în același timp că noua ofensivă economică a Washingtonului are loc în paralel cu reluarea confruntărilor militare, după ce trupele americane au lovit duminică instalații iraniene de rachete din Strâmtoarea Ormuz, într-o primă operațiune militară după o pauză de o lună.
Islanda a respins, prin referendum, propunerea de reluare a negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, relatează The Telegraph. Publicația detaliază că la scrutinul de ieri, 52,8% dintre alegători au votat împotriva integrării, Reykjavik fiind singura regiune a țării în care majoritatea s-a pronunțat pentru reluarea negocierilor, iar prezența la urne a depășit 80%. The Telegraph subliniază că rezultatul suspendă cel puțin până în 2028 orice eventuale negocieri de aderare, în pofida disponibilității Bruxellesului de a face compromisuri în chestiuni controversate. Premierul Islandei, Kristrún Frostadóttir, a declarat că guvernul nu va relua negocierile în actualul mandat, dar va continua să consolideze relațiile țării cu Spațiul Economic European, consemnează publicația.
Aproximativ 4.200 de persoane sunt date dispărute în Nepal după recentele inundații provocate de o alunecare de teren, transmite CNN. Postul american detaliază că printre persoanele dispărute se află 592 de cetățeni străini, în timp ce în China alte aproximativ 500 de persoane sunt date dispărute. CNN subliniază că bilanțul confirmat al victimelor din cele două țări a ajuns la 919 morți, iar numărul persoanelor dispărute în Nepal a crescut de la aproximativ 2.500, raportate cu o zi înainte. Alunecarea de teren, produsă pe 26 august la frontiera dintre Nepal și China, a provocat creșterea bruscă a nivelului râului Trishuli, iar operațiunile de căutare și salvare continuă în condiții dificile, pe fondul riscului unor noi inundații, conchide CNN.
