Cu dragoste pentru limba română: Oameni de toate vârstele au participat la dictare
Limba română a fost omagiată pe 31 august în toată țara, iar în 16 raioane și municipii, autoritățile locale au organizat evenimente similare celui din Piața Marii Adunări Naționale. La dictare au venit persoane de toate vârstele și profesiile, de la elevi la profesori, ingineri sau simpli muncitori. Cu toții și-au lăsat treburile deoparte pentru a celebra, cu dragoste și prețuire, limba română.
Peste 30 de persoane au participat, la Bulboaca, raionul Anenii Noi, la Marea Dictare Națională. Printre ele s-a numărat și Ana Gîncu, în vârstă de 68 de ani. Chiar dacă a absolvit școala acum cinci decenii, într-o perioadă în care a învățat alfabetul chirilic, femeia spune că gândește și simte românește.
„Ușor pentru mine, dar nu puteam scrie literele, fiindcă eu am învățat numai alfabetul chirilic și, din ce țin minte de la franceză, așa îmi aduceam aminte cuvintele. Dar am scris tot și mă mândresc că am scris tot”, a spus Ana Gîncu.
Ana Gîncu spune că a transmis dragostea pentru limba maternă și nepoatei sale, Emilia, în vârstă de nouă ani.
„Mi s-a părut dictarea foarte interesantă. Am făcut cam multe greșeli, pentru că sunt mică și nu prea am știut. Eu cred că este important s-o promovăm, să știm mai bine cum se vorbește și să vorbim totul corect”, a afirmat Emilia Coteț.
Evenimentul a fost organizat pentru prima dată în localitate.
„Ținem să formăm o tradiție - în fiecare an să participăm la Marea Dictare Națională la noi în localitate, și mi-aș dori foarte mult ca numărul să crească. De fapt, sunt sigură că vor fi mult mai mulți”, a declarat Raisa Coșcodan, directoarea Gimnaziului „Anton Guzun” din Bulboaca.
Iar la Strășeni, la Marea Dictare Națională au participat peste 100 de persoane.
„Deja sunt destul de matur ca să am emoții. Este ca o zi de sărbătoare. Aș spune că nu contează atât premiul. L-aș lăsa pentru elevii care sunt aici, prezenți”, a precizat Iurie Roșca, angajat la Apă-Canal Strășeni.
„Când particip la astfel de activități, am o mândrie aparte față de Republica Moldova și față de faptul că sunt cetățean al acestei țări. Cred că absolut toți trebuie să participe la astfel de evenimente pentru că doar așa putem să demonstrăm cine suntem, de unde suntem și ce limbă vorbim”, a declarat Elena Pereu, profesoară de Limba engleză.
„A fost interesant să scriu, pentru că, pe lângă faptul că scrii și ești concentrat asupra textului, te poți și amuza”, a spus un participant.
„Este pentru a patra oară de când particip la dictarea națională și mi se pare că este o experiență extraordinară, pentru că dezvoltă atât gândirea și capacitățile cognitive, cât și ne face mai patrioți, mai naționaliști”, susține o altă participantă.
La fel ca la Chișinău, participanții au reprodus un fragment din lucrarea „Testamentul”, semnată de Gheorghe Urschi. Textele vor fi verificate de un juriu alcătuit din profesori de Limba română, desemnați de autoritățile locale.
„După ce elevii finalizează scrierea lucrărilor, noi evaluăm aceste lucrări. Nu cunoaștem numele. Noi astăzi o să stăm până târziu, până o să verificăm toate lucrările. În primul an, țin minte că la careul de 1 septembrie s-au anunțat rezultatele și s-au dat și premiile”, a declarat Zinaida Condrea, profesoară.
Marea Dictare Națională a fost organizată pentru prima dată în 2023, de Ministerul Educației și Cercetării, și are drept scop promovarea limbii române.
La 31 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat legile prin care limba română a primit statut de limbă de stat, iar grafia latină a fost reintrodusă în RSSM.
CITIȚI ȘI:
„Testamentul” lui Urschi, dictat pentru 2.500 de participanți la Marea Dictare Națională din PMAN
31 AUGUST 1989 | Interzisă, rusificată, dar învingătoare: Destinul limbii române la est de Prut
Povestea „Limbii noastre”: De la poezia lui Mateevici la imnul Republicii Moldova
„Totul începe cu dragostea pentru limbă”. Povestea singurului liceu cu predare în română din Comrat
