Revista presei internaționale | NATO se pregătește să răspundă atacurilor hibride ruse pe teritoriul UE
Războiul din Ucraina, confruntarea tot mai tensionată dintre Rusia și Occident și riscurile pentru securitatea europeană domină astăzi presa internațională. În atenția publicațiilor sunt avertismentele privind atacurile hibride atribuite Moscovei, disputele din UE privind sancțiunile și activele rusești înghețate.
Liderii NATO și ai Comisiei Europene promit să răspundă cu măsuri dure la provocările Rusiei, acuzată de Germania că s-ar afla în spatele unei tentative de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle, informează BBC. Potrivit postului britanic, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat incidentul drept o nouă escaladare pe teritoriul UE, în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a exprimat solidaritatea deplină a Alianței cu Germania. UE discută noi sancțiuni împotriva Moscovei și măsuri suplimentare pentru contracararea operațiunilor hibride, remarcă BBC, precizând că Rusia respinge acuzațiile și amenință cu măsuri de răspuns.
Despre semne de sabotaj în țara sa vorbește și premierul Poloniei, Donald Tusk, scrie Politico. Potrivit publicației, șeful executivului de la Varșovia a acuzat direct Rusia pentru provocarea unui incendiu izbucnit la o fabrică poloneză de drone destinate Ucrainei. Procurorii polonezi au calificat incidentul drept o „infracțiune teroristă” comisă de un serviciu de informații străin, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra unor obiective implicate în producția militară pentru Ucraina, notează Politico. Publicația amintește că, în aceeași perioadă, un alt incendiu a izbucnit la o întreprindere din Lublin, producătoare de componente pentru aeronave și elicoptere, iar în Slovacia poliția a arestat trei persoane suspectate că pregăteau incendierea unei fabrici ucrainene de drone.
Și guvernul de la Madrid suspectează Moscova de atacuri hibride și susține că rețelele rusești au avut un rol în pregătirea valului de migranți care a ajuns în enclava Ceuta la sfârșitul lunii iulie, transmite EFE. Ministrul de Externe José Manuel Albares afirmă, citat de agenția spaniolă de presă, că autoritățile dețin dovezi privind o campanie de dezinformare care ar fi contribuit la declanșarea crizei, informațiile fiind ulterior distorsionate până la apariția mesajelor potrivit cărora frontiera cu Spania ar fi fost deschisă. Potrivit șefului diplomației spaniole, rețelele rusești au fost „foarte active” în acea perioadă, iar subiectul va fi discutat la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE din Irlanda.
Acțiunile tot mai agresive ale Rusiei în Europa îi determină pe liderii europeni să se întrebe dacă este nevoie de un răspuns mai ferm decât sancțiunile și protestele diplomatice, scrie The Wall Street Journal. Ziarul subliniază că europenii nu au găsit deocamdată un răspuns clar, iar reacția Germaniei la presupusul atac cu drone asupra unui aeroport nu s-a abătut de la modelul folosit după provocările anterioare ale Rusiei. The Wall Street Journal observă că statele europene preferă să exercite presiuni asupra Moscovei prin consolidarea sprijinului pentru Ucraina, însă unii oficiali consideră că reacția este prea prudentă pentru a descuraja Kremlinul. Publicația citează oficiali de la Berlin, care pledează pentru blocarea flotei ruse din umbră, restricționarea deplasărilor diplomaților ruși în UE și intensificarea ajutorului pentru Ucraina după fiecare atac hibrid. Cu toate acestea, multe dintre măsurile mai dure ar fi costisitoare sau dificil de acceptat de alegătorii europeni, constată The Wall Street Journal.
Statele Unite și Ucraina continuă negocierile privind obținerea de către Kiev a unei licențe pentru producerea rachetelor-interceptoare Patriot, însă problema nu poate fi rezolvată rapid. Mesajul a fost transmis de secretarul de stat american Marco Rubio într-un interviu pentru Fox News preluat de AFP. Rubio a explicat că producția locală ar putea contribui la necesitățile Ucrainei, dar ar necesita construirea unor fabrici și ar dura mai mulți ani. AFP remarcă, în același context, că rachetele Patriot au devenit o necesitate majoră pentru apărarea antiaeriană la nivel mondial, în condițiile în care cererea depășește capacitatea de producție, iar Statele Unite trebuie să-și asigure propriile rezerve. Agenția de presă amintește că președintele Donald Trump a declarat anterior că este înclinat să aprobe licența pentru Ucraina, dar ulterior și-a schimbat poziția.
Comitetul Reprezentanților Permanenți ai statelor UE (Coreper) nu a reușit să ajungă la un acord privind prelungirea sancțiunilor individuale împotriva a peste 3.000 de persoane și companii rusești, relatează Eurointegration. Potrivit surselor citate de publicație, principalul obstacol este poziția Slovaciei, care susține prelungirea restricțiilor pentru șase luni, și nu pentru un an, așa cum propune președinția irlandeză a Consiliului UE. Slovacia ar fi cerut, de asemenea, eliminarea din lista de sancțiuni a mai multor cetățeni ruși, ale căror nume nu au fost deocamdată dezvăluite, iar Comitetul Reprezentanților Permanenți ai statelor UE a decis să reia discuțiile pe 9 septembrie, scrie Eurointegration. Publicația amintește că sancțiunile individuale expiră pe 15 septembrie și vizează persoane și entități considerate responsabile pentru încălcarea integrității teritoriale a Ucrainei.
Italia nu se opune, în principiu, utilizării activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei, însă sunt necesare clarificări privind temeiul juridic al unei asemenea măsuri, a declarat ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, într-un interviu acordat agenției ANSA. Potrivit oficialului, discuțiile purtate în cadrul Uniunii Europene și pe alte platforme internaționale nu au dus la o decizie tocmai din cauza riscurilor juridice, și nu a celor politice. Tajani a avertizat, de asemenea, că Rusia ar putea încerca să influențeze alegerile parlamentare din Italia de anul viitor, precum și scrutinurile din Franța, Polonia și Spania, motiv pentru care autoritățile italiene monitorizează deja amenințările cibernetice și alte forme de ingerință. ANSA amintește că Belgia, care deține majoritatea activelor rusești înghețate, se opune în continuare utilizării acestora pentru susținerea Ucrainei și a respins recent apelurile mai multor state UE de a relua discuțiile pe această temă.
După avertismentele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind riscurile pentru aviația civilă în spațiul aerian rusesc, aeroporturile Vnukovo și Șeremetievo din Moscova au suspendat pentru a doua noapte consecutiv primirea și expedierea avioanelor, relatează The Moscow Times. Potrivit publicației, în noaptea precedentă, restricțiile au fost introduse în trei aeroporturi din Moscova, fiind anulate 21 de zboruri și întârziate alte 235 la Șeremetievo, iar la Vnukovo au fost anulate 22 și întârziate 94. The Moscow Times menționează că autoritățile ucrainene au cerut reducerea riscurilor pentru aviația civilă și au îndemnat Organizația Aviației Civile Internaționale să sprijine interzicerea zborurilor în spațiul aerian rusesc, în timp ce Moscova a respins avertismentele Kievului și a anunțat măsuri suplimentare de protecție a infrastructurii. Ministrul rus al Transporturilor, Andrei Nikitin, susține că autoritățile își înăspresc permanent cerințele privind securitatea zborurilor și a aeroporturilor și că nu vor permite perturbări semnificative ale activității aviației civile, mai scrie The Moscow Times.
Ultimele declarații ale președintelui rus Vladimir Putin spulberă speranțele optimiste privind o posibilă pace în Ucraina, constată CNN. Postul american trage această concluzie după ce, la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai de la Bișkek, Putin a transmis că Rusia este pregătită să câștige confruntarea cu Occidentul. Referindu-se la conflictul din Ucraina, liderul de la Kremlin a lăsat să se înțeleagă că intenționează să-și intensifice eforturile de război, indiferent de situația de pe front și de pierderile economice provocate Rusiei de atacurile ucrainene, remarcă CNN. Aceeași sursă notează că Putin respinge avertismentele lui Volodimir Zelenski privind o posibilă închidere a spațiului aerian rusesc din cauza atacurilor cu drone și califică aceste declarații drept „terorism de stat”. În același timp, liderul rus avertizează că Moscova este pregătită să riposteze. Poziția dură a lui Putin arată că acesta rămâne hotărât să continue războiul, în timp ce preferința sa pentru negocierile cu Steve Witkoff și Jared Kushner ar putea stârni îngrijorare la Kiev, pe fondul temerilor privind un eventual acord favorabil Moscovei, conchide CNN.
