Rusia testează reacția României și a R. Moldova la survolul dronelor: „Războiul nu cunoaște frontiere”
Republica Moldova riscă să devină un poligon de testare pentru Rusia, pe fondul atacurilor de la frontieră și al dronelor care survolează spațiul aerian. Potrivit expertului în securitate Andrei Curăraru, Chișinăul are capacitatea de a doborî aceste aparate de zbor, însă risipirea resurselor limitate pentru ținte secundare nu reprezintă o decizie strategică viabilă.
Loviturile sistematice din apropierea graniței au ca miză directă blocarea rutei comerciale alternative folosite de Ucraina. Punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene și româno-ucrainene devin ținte-cheie pentru Moscova, fără a se ține cont de statutul de neutralitate al Republicii Moldova sau de riscurile pentru populația civilă.
„Avem șase incidente în mai puțin de 20 de zile. Se atacă atât punctele de control, acolo unde o bună parte din exportul Ucrainei trece deja pe alte căi și se încearcă limitarea capacității sale economice. Republica Moldova admite tranzitul doar pentru mărfuri umanitare sau civile, dar nu admitem arme. Cu regret, pentru Federația Rusă aceasta nu contează”, a declarat Andrei Curăraru, la emisiunea „În Context” de la Moldova 1, din 9 septembrie.
Zborurile neobișnuite ale dronelor rusești, cum a fost cazul aparatului căzut la Râșcani după ce a traversat județele Iași și Botoșani, au scopul de a evalua vigilența statelor vecine și timpii de reacție ai Alianței Nord-Atlantice.
„Eu cred că această traiectorie stranie este legată de dorința de a testa reacția, în special a NATO în România, în diferite puncte vulnerabile. Sunt survolări care evaluează răspunsul statului român și al Republicii Moldova. Războiul nu cunoaște frontiere, drona nu se oprește la graniță pentru că suntem stat neutru. Neutralitatea noastră nici măcar nu este garantată”, a punctat expertul.
În ceea ce privește capacitățile tehnice de interceptare, Armata Națională dispune de echipamente precum sistemele mobile Victor, rachetele portabile Piorun sau pușca electromagnetică SkyViper, dar stocurile sunt extrem de reduse.
„Nu suntem tocmai neprotejați, dar avem resurse foarte mici. Iar când le consumi pentru orice dronă care intră în spațiul aerian, rămâi neacoperit. Sisteme mai avansate de intercepție medie sau lungă nu ne vor fi livrate prioritar, pentru că se dă prioritate Ucrainei, ceea ce este logic. Vorbim despre perspectiva anului 2030 și mai departe”, a explicat Curăraru.
O alternativă viabilă pentru protejarea spațiului aerian o reprezintă modificarea legislației și atragerea investitorilor pentru producția locală de drone de interceptare, ieftine și eficiente împotriva noilor modele rusești cu reacție.
Cât despre ipoteza atacării tronsonului rutier ucrainean ce traversează sud-estul Republicii Moldova, expertul consideră că Moscova ezită deocamdată să facă acest pas din cauze diplomatice și electorale.
„O escaladare pe teritoriul unui alt stat suveran ar atrage noi valuri de sancțiuni și investiții mai mari ale partenerilor în propria noastră apărare. În plus, ei au grijă de forțele politice proruse din Republica Moldova. Un atac direct ar schimba radical atitudinea din interiorul societății noastre față de acest război”, a concluzionat Andrei Curăraru.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, susține că Republica Moldova riscă să înregistreze victime umane în urma incidentelor cu drone generate de războiul din Ucraina.
Declarația a fost făcută în contextul recentelor evenimente care au afectat R. Moldova: prăbușirea unei drone în raionul Râșcani și atacul sângeros asupra punctului de frontieră Starokazacie, soldat cu doi morți și trei răniți, inclusiv un cetățean moldovean.
CITIȚI ȘI:
