„Luați banii direct din buzunarul cetățeanului”: Opoziția critică noua politică fiscală, votată în prima lectură de Parlament
Noua politică fiscală și vamală pentru 2027 a trecut de primul test legislativ în ședința Parlamentului din 10 septembrie, fiind votată în prima lectură după ore întregi de dezbateri și dispute cu opoziția. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a răspuns la întrebările deputaților, care au vizat subiecte precum facilitățile la gaze și energie electrică, eliminarea scutirilor pentru învățământul privat, taxarea suplimentară a băncilor, sprijinul pentru agricultori și noua taxă pe coletele comandate din afara țării.
Autorii proiectului precizează că deputații mai pot veni cu amendamente și modificări până la votul în a doua lectură.
Facilitățile fiscale la gaze și energie electrică
Deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, a cerut clarificări privind plafoanele de consum scutite de taxă de la 1 aprilie 2027 - 100 kWh la electricitate și 150 de metri cubi la gaze naturale, întrebând de ce nu s-a ținut cont de numărul de membri ai gospodăriei, așa cum s-ar practica, spune el, în Portugalia.
„Peste 160 de mii de consumatori depășesc consumul de 150 de metri cubi. De ce ați optat pentru un plafon uniform pe punct de consum, indiferent de numărul de persoane din gospodărie?”, a întrebat aceasta.
Belous a răspuns că plafoanele au la bază datele Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) privind consumul mediu (10-15 metri cubi vara, 150-200 de metri cubi iarna) și că o cotă fixă simplifică procesul pentru furnizori, în timp ce criteriile legate de componența familiei se aplică deja separat, la stabilirea compensațiilor pentru sezonul rece.
Deputata comunistă Inga Sîrbu a cerut o confirmare punctuală: facilitatea se aplică doar consumatorilor casnici, iar agenții economici rămân la cota-standard? Ea a mai întrebat dacă Guvernul ar putea reveni, pe viitor, la propunerea anterioară de taxare integrală a consumului.
Ministra a confirmat că, pentru agenți economici, cota rămâne cea standard atât la gaz, cât și la electricitate, fără să ofere însă o garanție fermă privind viitoarele modificări.
„Pentru agenții economici, cota va fi standard. Astăzi, la energie electrică, este cota standard. Pentru persoane fizice era o cotă zero. Agenții economici și acum plăteau, de exemplu, la energie și vor plăti cota-standard și la gaz”, a răspuns ministra.
Eliminarea facilităților pentru învățământul privat
Deputatul Nicolae Margarint de la Partidului Nostru a întrebat dacă Ministerul Finanțelor a consultat conducerile instituțiilor de învățământ privat înainte de a propune eliminarea scutirii de impozit pe profit de 12%, avertizând că taxa ar putea fi transferată către părinți prin majorarea costului studiilor.
„Aceste școli nu obțin profituri speculative. Mai mult, ajută statul să acopere un gol pe care acesta nu-l finanțează”, a spus deputatul.
Belous a răspuns că măsura urmărește un principiu de echitate față de toți contribuabilii care muncesc și plătesc impozite, iar instituțiile afectate au la dispoziție posibilitatea reorganizării juridice pentru a beneficia, la rândul lor, de vacanța fiscală.
„Nu mi se pare echitabil ca un om care muncește de dimineață până seara, cu un salariu de 100 sau 200 de mii de lei, să achite 12% impozit, iar o afacere care câștigă milioane să nu contribuie cu niciun leu. Înțeleg că este o povară suplimentară, dar încercăm să facem echitate. Noi protejăm și acest tip de afaceri prin posibilitatea lor de a se reorganiza, spre exemplu sub formă de SRL, și de a beneficia de vacanța fiscală la impozitul pe venit. Nu ne dorim ca aceste afaceri să aibă probleme sau vânzări mai mici”, a explicat ministra.
În plus, potrivit ministrei, măsura ar aduce la buget un venit de circa 10 milioane de lei.
Agricultura: TVA redus, subvenții și acciza la motorină
Deputata comunistă Vera Cernega a comparat cotele reduse de TVA la produsele agricole (8% și 12%) cu cele din alte state europene (5-7% în Franța, Italia, Germania), unde fermierii primesc și plăți directe de 200-500 de euro pe hectar, față de echivalentul a circa 500 de lei pe hectar în R. Moldova.
„Ar putea cetățeanul nostru să-și completeze alimentația la normele fiziologice minime cu aceste majorări de taxe?”, a întrebat ea.
Belous a răspuns că regimul fiscal trebuie privit în ansamblu, nu doar prin prisma cotelor de TVA, amintind că Moldova nu aplică, spre deosebire de statele vest-europene, impozite pe venit de peste 20%, iar bugetul are un deficit, ceea ce limitează capacitatea de subvenționare.
Deputatul Sergiu Ștefanco din partea Partidului „Democrația Acasă” a atras atenția că accizele la motorină vor crește cu aproximativ 73% până în 2029, întrebând dacă mecanismul european de restituire a accizei pentru agricultori va fi aplicat integral, alături de plățile directe pe hectar.
Ministra a confirmat intenția de a restitui integral, în 2027, majorarea accizei către agricultori, prin fondul de subvenționare, menționând că peste 2 miliarde de lei sunt alocate anual acestui fond, deși mai puțin de 700 de companii au solicitat până acum rambursarea TVA aferentă.
„Pentru susținerea agriculturii, în contextul majorării, Guvernul își propune ca, în 2027, să nu vizăm agricultura și să restituim integral mărimea creșterii accizei pentru agricultori. Din bugetul de stat, cel puțin 2 miliarde de lei merg către Fondul de subvenționare a agriculturii. Dacă avem peste 10.000 de companii care au aplicat la subvenții prin AIPA, la rambursarea TVA destinată agricultorilor au aplicat mai puțin de 700 de companii, pentru o sumă de 198 de milioane de lei. Sperăm ca sectorul agricol să nu resimtă impactul creșterii prețului la motorină, pentru că planificăm să restituim sumele încasate direct agricultorilor”, a explicat ministra.
Impozitarea băncilor: 400 de milioane de lei suplimentari la buget
Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a adus în discuție propunerea opoziției de a impozita suplimentar supraprofitul sistemului bancar, remarcând că Guvernul, care anterior respinsese ideea ca fiind „populistă”, vine acum cu o măsură similară, majorând impozitul pe profit al băncilor de la 12% la 18%.
Belous a răspuns că măsura respectă principiul echității fiscale față de toți contribuabilii care obțin profit, nu doar băncile, și că sectorul financiar nu a susținut, în consultări, propunerea de majorare.
„În procesul de consultare, nici sectorul financiar, nici cel de asigurări nu au susținut măsura. Dar Republica Moldova încasează peste 11 miliarde de lei din impozitul pe venit, iar în această țară mai sunt și alte afaceri profitabile care declară impozit pe venit. Noi avem, în Codul fiscal, un principiu de impozitare echitabilă și egală a tuturor contribuabililor. Venim cu această măsură ca fiind opțională pentru anul 2027, sperând ca măsurile de susținere a afacerilor și efortul de conformare fiscală să aducă venituri suplimentare la buget, astfel încât să nu fim nevoiți să majorăm semnificativ impozitele în perioadele următoare”, a explicat ministra.
Deputata socialistă Alla Darovanaia a contestat metodologia prin care au fost estimate venituri suplimentare de 400 de milioane de lei, dintre care 294 de milioane ar veni chiar din sectorul bancar, întrebând ce garanții există că băncile nu vor transfera taxa asupra clienților, prin comisioane și dobânzi mai mari.
„Dacă scade volumul serviciilor, din ce veți mai acumula aceste 400 de milioane?”, a întrebat ea.
Ministra a răspuns că estimarea ține cont de numărul tot mai mare de clienți și de tranzacții cu cardul, precum și de presiunea competitivă din sector, care ar descuraja majorările bruște de tarife.
Coletele din străinătate: TVA de 20% de la 1 octombrie
Deputata Alla Darovanaia a insistat și pe tema coletelor comandate din străinătate, taxarea cărora va „afecta fiecare cetățean” al Republicii Moldova. Ea a întrebat dacă noua taxă de 20% TVA plus 12 lei, aplicate de la 1 octombrie, nu va determina o scădere accentuată a numărului de colete, așa cum s-a întâmplat în Franța.
„Pentru un colet de 150 de euro, un cetățean moldovean va achita 30 de euro TVA, plus cei 12 lei taxă. În Uniunea Europeană, se achită doar 3 euro pe colet. De când a fost introdusă această taxă acolo, în câteva luni, în Franța numărul coletelor a scăzut cu aproximativ 40%. Ce vă face să credeți că nu va scădea numărul coletelor și veți încasa, totuși, acești bani? Și ce vor face cetățenii - vor merge la comercianții locali, care uneori au prețuri de cinci ori mai mari?”, a întrebat Darovanaia.
Belous a explicat că măsura este solicitată chiar de mediul de afaceri autohton, care se confruntă cu o concurență neloială din partea comerțului online netaxat.
„Acel comerciant nu poate supraviețui în aceste condiții, iar noi, ca stat, trebuie să luăm atitudine. Este posibil să scadă numărul de colete, dar estimăm că mulți cumpărători vor alege, în schimb, magazinele din Republica Moldova”, a subliniat ministra, adăugând că Serviciul Fiscal monitorizează deja periodic platformele online și sancționează persoanele care desfășoară activitate comercială fără a se conforma.
Taxa pe vicii: „Nu a fost introdusă nicio taxă pentru țigări”
Deputatul socialist Alexandr Odnostalco a criticat modul în care este definită taxa de viciu de 6%, aplicată doar jocurilor de noroc și loteriilor, întrebând de ce nu a fost introdusă și pentru tutun sau alcool, considerate probleme sociale la fel de grave.
„Astăzi, alcoolismul este cea mai mare problemă, în special pentru femei și pentru mamele care așteaptă copii, dar nu a fost introdusă nicio taxă de viciu pentru țigări sau pentru afacerile din domeniul tutunului”, a arătat Odnostalco, întrebând, totodată, de ce nu este taxată suplimentar și Loteria Moldova, ca proprietate a statului.
Belous a precizat că firmele care operează în domeniul jocurilor de noroc plătesc deja impozit pe venit, cotă de dividende și, suplimentar, taxa de viciu, care este destinată strict persoanelor fizice care joacă.
„Companiile care activează în domeniul jocurilor de noroc plătesc impozit pe venit de 12% și dividende de 6%, întrucât au rulaje mai mari de 200 de milioane de lei și nu beneficiază de facilitatea la impozitul pe venit. Nicio companie nu are statutul de jucător într-un joc sau participant la o loterie - acest statut îl are doar cumpărătorul, persoana fizică. Acesta a fost motivul introducerii mecanismului. Dar, reiterez, aceste companii nu sunt scutite de impozitul pe venit și achită deja peste 100 de milioane de lei la buget”, a explicat ministra, precizând că fondurile colectate din taxa de viciu ar putea contribui, similar practicii europene, la susținerea persoanelor afectate de dependența de jocurile de noroc.
PSRM: „De ce creșteți veniturile din buzunarul cetățeanului?”
Deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM), Petru Burduja, a criticat logica generală a pachetului fiscal, întrebând de ce Guvernul alege să suplimenteze bugetul prin taxe suportate direct de populație, în condițiile unei rate a sărăciei de 30%, în loc să mizeze pe creșterea economică. El a amintit că, în ultimii cinci ani, cheltuielile de personal ale Guvernului s-au dublat, ajungând la circa 31 de miliarde de lei.
„Cei 5.1 miliarde de lei îi luați direct din buzunarul cetățeanului - el plătește la pompă, pe raft, la factura de la sfârșitul lunii. De ce nu echilibrați povara între cetățean și stat, când Guvernul și-a dublat cheltuielile de personal, iar acolo nu umblați?”, a întrebat el.
Ministra Victoria Belous a răspuns că statul funcționează exclusiv din impozite și taxe, iar Guvernul urmează să anunțe, pe 22 septembrie, măsuri suplimentare de optimizare a cheltuielilor publice, valabile atât pentru acest an, cât și pentru următorul.
Ea a avertizat însă că multe domenii, precum salariile din sănătate sau asistență socială, nu pot fi reduse fără efecte negative asupra cetățenilor.
„Politica fiscală se face în interesul Republicii Moldova. Nu putem construi tot bugetul doar din creșterea economică, avem nevoie și de încasări suplimentare, iar la buget contribuie fiecare în funcție de câte venituri are”, a menționat oficiala.
Proiectul politicii fiscale a fost aprobat în prima lectură cu votul a 54 de deputați din 95 prezenți. Potrivit spicherului Igor Grosu, deputații pot depune amendamente până la data de 18 septembrie.
Amintim că Guvernul a aprobat, într-o ședință-fulger organizată pe 8 septembrie, politica fiscală și vamală pentru anul 2027, document care va aduce venituri suplimentare de 5.1 miliarde de lei la buget și care prevede, printre altele, introducerea unei cote TVA de 12% pentru HoReCa, majorarea cu 20% a accizelor la tutun și motorină, aplicarea unei cote reduse de TVA de 8% la gaze pentru primii 150 de metri cubi, o scutire personală majorată la 40.000 de lei și un impozit pe dividende de 8%.
Potrivit documentului, de la 1 octombrie 2026 va intra în vigoare o cotă de 20% TVA pentru coletele din străinătate cu valoarea de până la 150 de euro, alături de o taxă fixă de 12 lei pentru fiecare comandă, achitată de destinatar drept condiție obligatorie pentru ridicarea pachetului. Guvernul propune și majorarea scutirii personale de la 29.700 la 40.020 de lei anual, prelungirea „vacanței fiscale” pentru profitul nedistribuit până în 2029, precum și majorarea cotei pentru dividende de la 6% la 8%. Este introdusă și o taxă de viciu de 6% pentru jocurile de noroc și loterii, iar pentru sectorul financiar și de asigurări se instituie, pentru 2027, o cotă de 18% la impozitul pe venit.
La capitolul TVA, documentul prevede extinderea cotei reduse de 8% pentru ouă și carne de pasăre, majorarea cotei reduse de la 8% la 12% pentru producția din zootehnie, fitotehnie și horticultură, precum și majorarea, tot la 12%, a cotei aplicate sectorului HoReCa.
De la 1 aprilie 2027, va fi aplicată o cotă redusă de 8% pentru gazele naturale livrate populației, până la 150 de metri cubi lunar, menținându-se totodată scutirea de TVA pentru energia electrică, plafonată la 100 kW per loc de consum.
La capitolul accize, Guvernul propune un plan de ajustări pe trei ani: o creștere de 20% în 2027 și încă 15% în perioada 2028-2029 pentru produsele din tutun, majorări pentru băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat și energizante, precum și o acciză nouă de 25% pentru articolele pirotehnice de divertisment. Începând cu 2027, accizele vor crește cu 10% pentru majoritatea mărfurilor accizabile, iar pentru motorină majorarea va fi de 20%.
Potrivit ministrei Finanțelor, Victoria Belous, impactul bugetar direct estimat al întregului pachet de măsuri este de 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și taxa de viciu, 1.6 miliarde de lei din TVA și 2.7 miliarde de lei din accize, însumând un impact bugetar pozitiv de circa 5.1 miliarde de lei.
Politica fiscală și vamală pentru 2027 urmează să fie dezbătută în Parlament, majoritatea prevederilor urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027, cu excepția TVA la colete, aplicabilă de la 1 octombrie 2026, și a cotei reduse pentru gazele naturale, aplicabilă de la 1 aprilie 2027.
CITIȚI ȘI:
