Comisarul european pentru Economie cere clarificări privind gaura bugetară din Ucraina, înainte ca UE să acorde un nou sprijin financiar

Înainte de a decide cum va acoperi deficitul bugetar în creștere al Ucrainei, Uniunea Europeană trebuie să evalueze cu exactitate aceste nevoi financiare, a subliniat comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, într-un interviu acordat Euronews. Precizarea vine după ce Kievul a surprins anterior partenerii europeni, solicitând sprijin pentru un deficit de apărare de 23 de miliarde de euro.
„Trebuie să efectuăm o evaluare completă și detaliată, dar înțelegem că războiul continuă cu o intensitate ridicată. Mai mult, Rusia își intensifică presiunea. În consecință, și situația economică din Ucraina este extrem de dificilă. Înțelegem că acest lucru poate duce la creșterea necesităților de finanțare ale Ucrainei”, a spus comisarul european.
Luna trecută, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a cerut aliaților să acopere deficitul bugetar al Ministerului Apărării, în valoare de 23 de miliarde de euro. La Kiev se afirmă că deficitul a apărut deoarece cheltuielile din prima jumătate a anului au fost acoperite din fondurile prevăzute pentru cea de-a doua jumătate.
La Bruxelles se dorește obținerea unei descrieri detaliate pentru a se înțelege cât de mare este deficitul, de unde provine și cum poate fi acoperit. Fondul Monetar Internațional participă, de asemenea, la negocierile tehnice.
Ca posibilă soluție, Zelenski a propus ca UE să accelereze transferul fondurilor aferente împrumutului de 90 de miliarde de euro. Însă acest lucru ar încălca calendarul aprobat la nivelul UE, potrivit căruia 45 de miliarde de euro sunt prevăzute pentru 2026, iar alte 45 de miliarde – pentru 2027.
Devansarea plăților ar putea duce, evident, la epuizarea fondurilor înainte de termen, iar problema s-ar putea doar agrava. Dombrovskis a menționat că, până în prezent, Comisia Europeană nu a primit de la Kiev o solicitare oficială în acest sens.
„În primul rând, trebuie să stabilim cu exactitate care sunt aceste necesități suplimentare de finanțare, iar apoi să discutăm cu autoritățile ucrainene despre modul în care le acoperim”, a menționat Dombrovskis.
Totuși, potrivit comisarului european, împrumutul de 90 de miliarde de euro prevede posibilitatea unor „anumite ajustări”.
În prezent, în cadrul tranșei de 45 de miliarde de euro prevăzute pentru 2026, au fost acordate 3.2 miliarde de euro sub formă de sprijin bugetar și 8.35 de miliarde de euro pentru sprijin militar.
Deficitul de fonduri, apărut în mod neașteptat, a readus în discuție chestiunile legate de responsabilitate și transparență – teme care urmăresc Ucraina încă de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei. Țara s-a confruntat deja cu numeroase scandaluri de corupție și cu informații privind fraude, deturnarea fondurilor și utilizarea necorespunzătoare a acestora.
Una dintre condițiile acordării împrumutului de 90 de miliarde de euro a fost ca Kievul să ofere Bruxellesului dreptul de a monitoriza contul bancar și contractele pentru achiziția de armament.
„Acordăm o atenție foarte serioasă aspectelor legate de buna guvernare, de un management financiar de calitate și de combaterea corupției în cadrul tuturor acestor programe, iar acestea fac, de asemenea, parte din pachetul de condiții al programului nostru de asistență macrofinanciară”, a subliniat Dombrovskis.
Activele rusești înghețate, readuse în discuție
Ca alternativă, Ucraina a cerut din nou statelor UE să revină la ideea utilizării activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei. UE are la dispoziție active în valoare de 210 miliarde de euro, majoritatea aflându-se în Belgia. Anul trecut, după discuții tensionate, această idee a fost abandonată, însă în acest an, la sfârșitul lunii august, Suedia, Țările de Jos, Spania și Polonia, cu sprijinul statelor baltice, au propus revenirea la acest subiect.
Reprezentanții Belgiei au declarat că obiecțiile formulate anul trecut nu au dispărut nicăieri. Oficialii belgieni au criticat dur Comisia Europeană pentru că nu s-a consultat cu ei înainte de a supune dezbaterii un plan descris drept „fără precedent de îndrăzneț”.
Potrivit lui Dombrovskis, Comisia Europeană nu își asumă, deocamdată, angajamentul de a prezenta un nou proiect legislativ.
„Anul trecut am prezentat o propunere legislativă concretă privind utilizarea acestor active. Din păcate, statele nu au reușit să ajungă la un acord în privința acesteia, în principal din cauza opoziției Belgiei. Dar, desigur, suntem pregătiți să revenim la aceste discuții, să căutăm garanții suplimentare care ar putea fi necesare și să contribuim la identificarea unei soluții”, a explicat comisarul.
Dombrovskis a refuzat, însă, să precizeze ce modificări ar fi necesare pentru ca CE să reia discuția privind activele rusești. În încercarea de a debloca situația, Ucraina a propus transferarea activelor rusești depozitate la Euroclear într-un depozitar aflat în proprietatea UE.
Trump cere, de asemenea, plata unor despăgubiri
În acest context, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va cere europenilor să ramburseze ajutorul american pe care Ucraina l-a primit în timpul administrației precedente.
În interviul acordat Euronews, Dombrovskis a ignorat practic amenințarea lui Trump.
„Uniunea Europeană și statele sale membre sunt, fără îndoială, cei mai mari susținători și donatori financiari ai Ucrainei. Dar este important ca și celelalte părți, inclusiv Statele Unite, să își joace rolul. În esență, aceasta este perspectiva noastră asupra acestei chestiuni”, a punctat comisarul european pentru Economie.
CITIȚI ȘI: