Peste 110 mii de elevi în instituțiile din Chișinău. Ion Ceban: „Familiile sunt forțate să vină în capitală”
Peste 110.000 de elevi frecventează în acest an școlar instituțiile de învățământ din municipiul Chișinău, cu aproximativ 2.000 mai mulți față de anul trecut. Creșterea numărului de copii generează o cerere sporită pentru grupele cu program prelungit, iar primarul capitalei, Ion Ceban, atribuie această situație închiderii unor școli din mediul rural. Pe de altă parte, autoritățile centrale susțin că rezultatele PISA 2025 justifică investițiile statului în școli-model, care beneficiază de mai mulți specialiști și de o infrastructură mai bine dezvoltată ca cele de la sate, unde copiii sunt condamnați să aibă rezultate mai proaste la învățătură în comparație cu semenii lor.
Creșterea numărului de elevi din Chișinău reflectă atât o dinamică demografică favorabilă capitalei, cât și un semnal de alarmă privind depopularea satelor. Pe fondul migrației interne, primarul Ion Ceban a criticat autoritățile centrale pentru închiderea școlilor și a primăriilor din teritoriu, acuzându-le că nu oferă infrastructura necesară pentru a reține populația în mediul rural.
„Atunci când se vorbește că am depășit pragul de 110.000 de elevi în Chișinău, sunt și părți care ne bucură ca administrație, ca oraș, dar sunt și lucruri care ne întristează ca locuitori și cetățeni ai țării. Pe de o parte, este o cifră care este în permanentă creștere aici, la nivelul municipiului Chișinău, dar, pe lângă creșterea naturală și demografică pe care o avem, există și partea tristă, legată de realitatea amară din țară. Politica nocivă a regimului Partidului Acțiune și Solidaritate a dus și continuă să ducă la închiderea școlilor și a primăriilor, fără a consulta aceste lucruri cu oamenii, fără a discuta detaliile cu specialiștii. Acest lucru îi determină pe oameni să ajungă în Chișinău. Ei continuă să închidă instituții. Au închis instituții fără a asigura infrastructura, fără a asigura partea socială, fără a asigura salarii și fără a asigura minimul necesar pentru ca oamenii să poată lucra la sate”, a declarat Ion Ceban, la ședința operativă a serviciilor municipale din 14 septembrie.
În opinia primarului, închiderea unei școli afectează nu doar procesul educațional, ci și existența comunității respective.
„Practic, au stins lumina în sate și au forțat zeci de mii de familii să-și abandoneze casele și să se refugieze în capitală pentru a le asigura un viitor copiilor sau, dacă nu în capitală, atunci pleacă peste hotare. Iată ce se întâmplă: când pui lacătul pe o școală, condamni la dispariție o întreagă comunitate”, a conchis Ion Ceban.
În prezent, în cele 150 de instituții de învățământ primar și secundar din capitală își fac studiile 110.006 copii, a declarat, la aceeași ședință, șeful adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport (DGETS), Andrei Pavaloi.
În acest an școlar, în clasa întâi au fost înmatriculați 10.308 elevi, în 376 de clase. Pentru clasa a zecea au fost planificate 5.822 de locuri, dintre care au fost ocupate 5.788, ceea ce reprezintă 99.4% din total.
A crescut și numărul grupelor cu program prelungit. Potrivit DGETS, acestea sunt organizate în 113 instituții de învățământ, unde au fost constituite 1.125 de grupe, în care sunt incluși 31.792 de elevi. Spre comparație, anul trecut au funcționat 1.071 de grupe.
Cele mai multe grupe au program de trei ore - 1.063 de grupe, cu 29.949 de elevi. Alte 31 de grupe au program de patru ore, trei grupe - de cinci ore, iar 28 de grupe activează într-un regim de șase ore.
Totodată, în școlile și instituțiile preșcolare din municipiu sunt înscriși 2.234 de copii cu statut de refugiat, cu 52 mai puțini decât în anul precedent, când erau 2.286 de copii.
PISA 2025: Copiii din școlile de la sate, cu trei ani în urma colegilor din instituțiile de la orașe
Autoritățile centrale susțin că elevii din școlile mici sunt condamnați să aibă rezultate mai slabe la învățătură, în comparație cu semenii lor care frecventează școli moderne, care nu se confruntă cu lipsa cadrelor didactice.
Aceste constatări se bazează pe rezultatele Programului Internațional de Evaluare a Elevilor 2025 (PISA), făcute publice săptămâna trecută.
Republica Moldova a înregistrat o evoluție pozitivă la Științe în cadrul PISA 2025, însă performanțele au scăzut ușor la Matematică și Citire.
Cea mai mare provocare evidențiată de rezultatele PISA 2025 este diferența dintre elevii din mediul urban și cei din mediul rural.
În funcție de domeniul testat, decalajul ajunge la 55-65 de puncte, ceea ce, potrivit interpretării scalei PISA, reprezintă o diferență de aproximativ trei ani de școlarizare.
Elevii din instituțiile urbane au obținut rezultate mai bune la toate cele trei domenii, iar elevul mediu dintr-o instituție rurală nu atinge nivelul minim de competență în niciunul dintre acestea.
„Datele ne arată o realitate dură: un copil dintr-o instituție mică, aflată la sat, nu atinge nivelul minim de competență la niciunul dintre cele trei domenii testate, în timp ce elevii din instituțiile mari urbane ating acest nivel la toate disciplinele. Acest lucru demonstrează că reorganizarea și consolidarea rețelei școlare nu este doar o măsură de eficiență bugetară, ci o necesitate absolută pentru a asigura calitatea și echitatea educației. Un copil dintr-o instituție mică plătește astăzi un preț educațional măsurabil”, a declarat Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare.
În același context, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că aceste rezultate justifică investițiile în școli-model, care beneficiază de mai mulți specialiști și de o infrastructură mai bine dezvoltată.
Totodată, ministrul a menționat că statul încurajează transferul elevilor către instituții mai mari prin acordarea unui sprijin financiar de 1.000 de lei lunar familiilor care își mută copiii din școli cu mai puțin de 50 de elevi.
CITIȚI ȘI:
