UTA Găgăuzia, Unitatea culturală bulgară Taraclia, Chișinău și Bălți: R. Moldova nu va mai avea raioane, anunță Igor Grosu
Raioanele ar putea fi reorganizate radical în cadrul reformei administrației publice locale din Republica Moldova. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a confirmat că numărul unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea va fi redus considerabil, iar noile entități nu se vor mai numi raioane.
„În general, raioane nu vom avea. Și că vor fi mai puține e un lucru cert”, a declarat Igor Grosu înaintea ședinței Parlamentului din 17 septembrie.
Potrivit spicherului, noile unități administrative ar urma să fie mai mari, în timp ce municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul distinct.
Igor Grosu a precizat că, în cadrul noii organizări administrativ-teritoriale, vor fi menținute și anumite structuri cu statut special.
„UTA Găgăuzia, Unitatea culturală bulgară Taraclia... deci, eu acum v-am enumerat... unu, doi, trei, patru care, de fapt, rămân”, a spus președintele Parlamentului.
Șeful Legislativului a refuzat să spună cum se vor numi noile unități administrativ-teritoriale de nivelul doi, precizând doar că termenul „județ” este unul dintre cele pe care le preferă.
„Acum nu o să insist asupra denumirii. Am și eu preferențele mele. Sună frumos județ. Mai frumos sună județ decât raioane. Dar e o chestie de gust. Important este că nivelul doi rămâne. Și o să avem nivelul primăriilor, cele amalgamate. Nivelul doi, la fel, resetat, ca să zic așa, ca teritoriu, ca mărime a teritoriului, competențe”, a explicat Grosu.
Declarațiile vin la câteva zile după ce secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a anunțat că, după reforma administrației publice locale, din cele 32 de raioane existente în prezent ar urma să rămână mai puțin de opt.
În același timp, consiliile de nivelul doi ar urma să aibă competențe mai restrânse, iar primăriile să devină principalii actori ai dezvoltării locale.
„Vor fi mai puțin de opt raioane. Nivelul doi după reformă va fi mult mai mic. Va avea mandat mai îngust, dar mai profund și nu va avea un buget atât de mare. Actorii principali de dezvoltare locale vor fi primăriile”, a declarat Alexei Buzu.
După reforma amalgamării, în R. Moldova ar urma să rămână 292 de primării.
CITIȚI ȘI:
