„Vine în totală contradicție cu eforturile de reglementare”: MAE de la București condamnă secțiile de votare rusești deschise ilegal în regiunea transnistreană
Ministerul Afacerilor Externe al României condamnă desfășurarea ilegală, în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei, a alegerilor pentru Duma de Stat a Federației Ruse, în perioada 18-20 septembrie, precum și deschiderea unor secții de votare pentru acest scrutin în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, fără consimțământul autorităților constituționale de la Chișinău.
Instituția subliniază că organizarea acestor alegeri în teritoriile ucrainene ocupate reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional, iar România respinge orice încercare de a valida, prin procese electorale, consecințele acțiunilor ilegale ale Federației Ruse.
„Desfășurarea alegerilor în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional. România respinge ferm orice încercare de a valida, prin organizarea unor procese electorale, consecințele acțiunilor ilegale ale Federației Ruse și subliniază că acestea nu pot produce efecte juridice și nu pot modifica statutul internațional al teritoriilor respective”, precizează MAE.
Referitor la deschiderea secțiilor de votare în regiunea transnistreană, ministerul consideră că demersul Federației Ruse încalcă direct suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.
„România condamnă organizarea scrutinului de către Federația Rusă în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, fără consimțământul autorităților de la Chișinău. Acest demers încalcă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și vine în totală contradicție cu eforturile autorităților de la Chișinău și ale partenerilor internaționali menite să faciliteze reglementarea politică a problemei transnistrene”, subliniază instituția.
MAE își reafirmă sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a Republicii Moldova, respingând orice acțiune unilaterală prin care Federația Rusă urmărește subminarea ordinii juridice internaționale.
„România reafirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor lor recunoscute internațional, și respinge orice acțiune unilaterală prin care Federația Rusă urmărește să submineze ordinea juridică internațională”, se mai arată în comunicat.
R. Moldova, a doua țară din lume cu cele mai multe secții de votare ale Rusiei, după Georgia
R. Moldova se numără printre țările cu cele mai multe secții de votare deschise de Federația Rusă pentru alegerile Dumei de Stat din 18-20 septembrie 2026, potrivit unui infografic realizat de Ziarul de Gardă. În total, pe teritoriul Republicii Moldova vor funcționa 17 secții de votare, una la Chișinău și 16 în regiunea transnistreană, destinate celor aproximativ 200 de mii de cetățeni cu pașapoarte rusești estimați în țară. Doar Georgia are mai multe secții de votare ale Federației Ruse, cu un total de 46, dintre care 35 în regiunea separatistă Abhazia și 11 în Osetia de Sud, fără nicio secție deschisă la Tbilisi.
Ucraina, unde trăiesc aproximativ 8 milioane de cetățeni ruși, nu va avea nicio secție de votare pe teritoriile controlate oficial de administrația de la Kiev, în contextul războiului declanșat de Rusia.
Menționăm că, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, cele 16 secții de votare vor funcționa doar duminică, 20 septembrie. Decizia Federației Ruse de a le deschide fără permisiunea Chișinăului reprezintă, potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, o „lipsă de respect față de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”.
Oficialul a mai declarat, în această săptămână, că invocarea de către Rusia a angajamentelor OSCE, pentru a susține că Republica Moldova ar trebui să accepte aceste acțiuni, reprezintă o abordare distorsionată, care nu corespunde spiritului și esenței acestor angajamente.
Pe 3 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe a convocat ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, căruia i-a înmânat o notă de protest în legătură cu intenția Moscovei de a deschide secții de votare în stânga Nistrului.
Între timp, presa regională a publicat adresele celor 16 secții de votare care vor fi deschise duminică, șase dintre acestea fiind amplasate la Tiraspol, trei la Tighina (Bender), iar câte una în mai multe alte orașe din stânga Nistrului.
Precizăm că această practică nu este o premieră: la alegerile prezidențiale din martie 2024, Rusia a mai deschis, tot fără acordul Chișinăului, șase secții de votare în regiunea transnistreană.
Potrivit Asociației Promo-LEX, desfășurarea alegerilor ruse în regiunea transnistreană, în pofida protestelor Republicii Moldova, constituie un nou episod din seria acțiunilor Federației Ruse care afectează integritatea teritorială, suveranitatea și inviolabilitatea Republicii Moldova.
Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse au început vineri, 17 septembrie, și continuă până duminică, urmând ca cetățenii ruși să aleagă cei 450 de deputați ai camerei inferioare a legislativului rus. Jumătate dintre mandate vor fi atribuite pe liste de partid, iar cealaltă jumătate, în circumscripții uninominale. Zece formațiuni politice sunt înscrise în cursă, toate considerate loiale președintelui Vladimir Putin, opoziția reală fiind exclusă din competiție.
Potrivit analistului politic Abbas Gallyamov, citat de Euronews, alegătorii ruși nu au, de fapt, o alegere reală în privința celei mai importante teme de pe agenda politică a țării, războiul din Ucraina.
„Opțiunile sunt foarte limitate. Cu alte cuvinte, problema-cheie, cea mai importantă chestiune de pe agenda politică a Rusiei, cea a războiului și păcii, a fost lăsată deoparte. Oamenii nu au posibilitatea de a face o alegere în această privință. În esență, totul se reduce la a alege același lucru, dar în ambalaje diferite”, a declarat Gallyamov.
Pentru prima dată, la alegerile pentru Duma de Stat vor vota și locuitori din teritoriile ucrainene aflate sub controlul Rusiei, în contextul unei mobilizări active cerute de Kremlin.
Potrivit Euronews, numărul ridicat al pierderilor umane înregistrate de Rusia în războiul din Ucraina, precum și efectele economice ale conflictului, rămân printre cele mai importante preocupări ale alegătorilor ruși.
Pe fundalul acestor nemulțumiri, de pe listele electorale lipsește partidul „Iabloko”, singura formațiune care s-a pronunțat deschis împotriva războiului din Ucraina, exclusă din cursă printr-o decizie judecătorească, pe fondul unor proteste organizate în marile orașe rusești. Partidul „Rusia Unită”, aflat la putere din 2003, rămâne favorit clar al scrutinului, liderul său informal, Vladimir Putin, deținând funcția de președinte al Rusiei încă din anul 2000.
CITIȚI ȘI:
