Victorie preliminară pentru Putin: „Rusia Unită” își consolidează majoritatea constituțională în Duma de Stat

Partidul „Rusia Unită” („Edinaia Rossia”), formațiunea aflată la putere și asociată președintelui rus Vladimir Putin, se menține în fruntea alegerilor pentru Duma de Stat cu 56.97% din voturi, după numărarea a aproape o treime din procesele-verbale. Formațiunea ar putea să-și păstreze majoritatea constituțională, pe fondul unei prezențe la urne în creștere față de scrutinul precedent din 2021.
Formațiunea „Rusia Unită” obține, potrivit rezultatelor preliminare ale alegerilor pentru Duma de Stat, un scor mai mare decât în urmă cu cinci ani și, cel mai probabil, o majoritate constituțională. Prezența la vot a înregistrat, de asemenea, o creștere comparativă.
Acest lucru pare să demonstreze în mod evident că apelul lui Vladimir Putin de a susține războiul prin intermediul urnelor a fost pus în practică, notează agents.media.
După numărarea a aproape 33% dintre procesele-verbale, partidul obține 56.97% din voturi, fiind urmat de Partidul Comunist al Federației Ruse (KPRF) cu 13.95%, Partidul Liberal Democrat al Rusiei (LDPR) cu 9.26%, „Novîe liudi” („Oameni noi” - n.r.) cu 8.06% și „Spravedlivaia Rossia” („Rusia dreaptă” - n.r.) cu 5.22%.
La scrutinul din 2021, „Rusia Unită” obținuse 49.82% (+7.15 puncte procentuale), KPRF – 18.93% (-4.98 de puncte procentuale), LDPR – 7.55% (+1.71 de puncte procentuale), „Novîe liudi” – 5.32% (+2.74 de puncte procentuale), iar „Spravedlivaia Rossia” – 7.46% (-2.24 de puncte procentuale).
Rezultatele preliminare îi permit formațiunii să mizeze pe păstrarea majorității constituționale. La numărarea a aproximativ un sfert dintre buletine, candidații partidului conduceau în 181 de circumscripții uninominale, iar rezultatul obținut pe liste le asigura încă circa 125 de mandate, potrivit calculelor agenției Interfax.
În plus, „Rusia Unită” va primi o parte dintre mandate prin redistribuirea voturilor partidelor care nu au depășit pragul electoral de 5%. În actuala legislatură, formațiunea deținea 324 de mandate.
Primele rezultate oficiale s-au dovedit a fi semnificativ mai mari decât datele exit-pollurilor realizate de institute apropiate puterii. Centrul Rus pentru Studierea Opiniei Publice (VȚIOM) estima rezultatul „Rusia Unită” la 49.4%, iar „Institutul de Marketing Social” (INSOMAR) – la 52.8%.
Totuși, sociologii nu au realizat sondaje în unele regiuni de frontieră și în cele anexate, în anumite republici din Caucazul de Nord și în teritoriile nordice îndepărtate, precum și în rândul militarilor și al persoanelor care au votat prin vot electronic la distanță. Prin urmare, ambele servicii au avertizat din timp că rezultatul final al partidului ar putea fi mai mare.
Prezența la vot a înregistrat, la rândul ei, o creștere. La închiderea secțiilor de votare, aceasta era de 56.66%, față de 51.72% în 2021 – cu aproape cinci puncte procentuale mai mult.
Sursa citată notează că, după includerea în statistici a buletinelor care nu ajunseseră încă în sistem la momentul închiderii secțiilor, prezența finală ar putea depăși 60%. Acest lucru ar face-o una dintre cele mai ridicate prezențe la alegerile pentru Duma de Stat.
Cum a fost obținut acest rezultat
Expertul electoral Stanislav Andreiciuk a calificat aceste alegeri drept „foarte dure”: „În loc de sărbători, tombole și plăcinte - disciplină și ordine”.
Potrivit evaluării sale, vineri, 18 septembrie, când la urne s-a prezentat în principal electoratul controlat, alegătorii au fost constrânși să vină la secțiile de votare, în timp ce duminică, odată cu creșterea ponderii electoratului de protest, au apărut obstacole în calea votării.
Cel mai vizibil episod a avut loc la Moscova: din cauza unei defecțiuni a sistemului electronic de verificare a listelor, în unele secții de votare alegătorii au așteptat până la câteva ore pentru a primi un buletin de vot pe hârtie. Vicepreședintele Comisiei Electorale a orașului Moscova, Dmitri Reut, a explicat defecțiunea prin atacuri cibernetice externe.
O altă tendință a acestei campanii a fost reprezentată de presiunile fără precedent exercitate asupra observatorilor, care au fost îndepărtați în număr mare din secțiile de votare sub diverse pretexte. Până în dimineața celei de-a doua zile, KPRF anunța cel puțin 1.175 de astfel de cazuri.
Expertul electoral Roman Udot a calificat cele întâmplate drept „un colaps al sistemului electoral”, care s-ar fi manifestat practic în întreaga țară, dar sub forme diferite. De exemplu, în Orientul Îndepărtat și în Siberia, observatorii au raportat un număr neobișnuit de nereguli: seifuri și pachete cu buletine de vot desigilate, sigilii înlocuite, precum și probleme legate de semnături și ștampile.
De ce are nevoie Kremlinul de acest rezultat
În ajunul scrutinului, Vladimir Putin a sugerat ca alegerile să fie privite drept o demonstrație a sprijinului societății pentru armată. El a declarat că opțiunea rușilor trebuie „să demonstreze încă o dată că în spatele soldaților noștri stau milioane de oameni” și a calificat participarea la vot drept o contribuție la consolidarea țării.
„Duma de Stat va fi serios consolidată de veteranii de pe front”, a declarat unul dintre liderii listei federale a partidului „Rusia Unită”, corespondentul de război Evgheni Poddubnîi, în direct la postul Rossia 1, în seara scrutinului.
Următoarele alegeri federale din Rusia vor avea loc în martie 2030.
CITIȚI ȘI: