Alina Kühnel (DW): „Alegeri cu rezultat așteptat” la Moscova și reconfigurări politice la Berlin
Evenimentele electorale din Federația Rusă și din unele landuri germane marchează o perioadă de incertitudine. Jurnalista Deutsche Welle (DW) Alina Kühnel constată o consolidare a autoritarismului la Kremlin și o erodare a partidelor tradiționale din Germania, care ar putea duce inclusiv la „alegeri anticipate”.
În urma alegerilor legislative din Rusia, Partidul Rusia Unită, formațiunea condusă politic de președintele Vladimir Putin, și-a păstrat controlul asupra Dumei de Stat, cu aproximativ 57% din voturi. Singurul partid înregistrat care se opunea deschis războiului, a fost exclus de pe lista națională pentru alegerile parlamentare.
Rusia: „Alegeri cu rezultat așteptat”
În acest context, Alina Kühnel pune la îndoială caracterul democratic al scrutinului și atenția asupra dificultății de a cunoaște reacțiile societății ruse într-un sistem în care controlul asupra spațiului politic și informațional este foarte puternic.
„Este dreptul tuturor să pună la îndoială aceste alegeri. Am asistat practic la cronica unor alegeri cu rezultat așteptat. (...) În mod sigur vor exista în continuare anumite acțiuni de rezistență chiar în cadrul Federației Ruse. Întrebarea este dacă vom reuși din afară să le vedem, dacă vom afla într-un fel sau altul atât de repede de ce se întâmplă în interior. Deși există canale de comunicare și probabil că reacțiile vor ajunge la un moment dat și în afara Rusiei, în ciuda controlului pe care Kremlinul va continua să exercite”, a declarat jurnalista Alina Kühnel la Moldova 1.
Opoziția anti-război, sub presiune
Excluderea formațiunilor care contestă războiul ridică întrebări privind capacitatea opoziției ruse de a se manifesta prin mecanisme electorale. Întrebată despre viitorul formațiunilor de opoziție și despre posibilele acțiuni ale autorităților împotriva acestora, Kühnel a anticipat o presiune politică pentru cei care contestă direcția Kremlinului și războiul din Ucraina.
„Poate mulți puneau la îndoială, teoretic, faptul că partidul lui Putin nu va reuși să își asigure victoria. Va avea mult mai multe pârghii și practic va încerca mai departe să înlăture tot ceea ce înseamnă opoziție în acest moment și tot ceea ce înseamnă practic o atitudine împotriva războiului. Deci situația va continua, din păcate, să se înrăutățească”, a explicat Kühnel.
Scrutin în plin război și dificultăți economice
În perioada alegerilor au fost raportate atacuri cu drone, inclusiv asupra unor obiective energetice, în timp ce dificultățile din sectorul combustibililor au devenit unul dintre subiectele interne importante. Însă, sprijinul alegătorilor oferă autorităților de la Moscovei motiv pentru continuarea politicilor actuale.
„Dincolo de problemele economice, știm că și alegerile au avut loc sub atacuri serioase, știm că din punct de vedere economic în Rusia este în cădere liberă. Știm că au probleme cu combustibilii, așa că probabil că situația se va înrăutăți, dar acum partidul este oficial legitimat și va continua să ducă această politică”, a punctat jurnalista DW.
Germania: „Partidele tradiționale pierd teren într-un mod nemaiîntâlnit”
Totodată, în alegerile regionale din Germania Partidul de extremă dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania Inferioară. Este al doilea succes consecutiv al formațiunii radicale, după victoria din Saxonia-Anhalt de acum două săptămâni. Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, este creditată cu doar 5.5% din voturi și a pierdut reprezentarea în parlamentul landului.
„În general, asistăm în ultimele săptămâni aici, în Germania, la lovituri foarte dure date în centrul politicii. Partidele tradiționale pierd teren într-un mod nemaiîntâlnit până acum: Partidul Conservator a înregistrat o premieră nedorită istorică din 1949. Este pentru prima oară când nu reușește să intre în Parlament de Land. Este vorba despre elanul din estul Germaniei”, a afirmat Alina Kühnel.
Jurnalista DW consideră că și rezultatul din capitală reflectă slăbirea poziției partidelor tradiționale, dar într-o direcție politică diferită de cea observată în regiuni.
„Pe de altă parte însă, în Berlin, iarăși centrul a pierdut. Conservatorii au ieșit pe locul doi, cu 20 de puncte procentuale, dar prtidul stângii a înregistrat o victorie istorică, fulminantă, cu aproape 26 de puncte procentuale, mergând însă pe teorii care merg pe propuneri care merg puțin către extrema stângă a eșichierului politic, propunând, printre altele, exproprierea companiilor imobiliare. Aceasta ca soluție la problema chiriilor foarte mari din Berlin”, a detaliat Kühnel.
Rezultatele regionale pun presiune pe cancelarul Merz
Cele două scrutine regionale au consecințe politice la nivel federal. Rezultatele au alimentat și discuțiile interne privind direcția formațiunii și poziția lui Friedrich Merz. Întrebată despre eventuale scenarii, Alina Kühnel a subliniat că următoarele decizii interne ale conservatorilor vor fi esențiale.
„Pe termen lung vom vedea concluziile după deciziile care se iau în aceste zile. Pentru că în aceste minute, când noi stăm de vorbă, viitorul ca cel al lui Friedrich Merz este pus la îndoială. Conservatorii s-au reunit încă de ieri seară, s-au reunit și astăzi dimineață în ședință de criză. (...) Primul pas ar fi probabil debarcarea lui de la conducerea conservatorilor, urmând ca pe o perioadă medie să cedeze și locul din fruntea actualului Guvern. Deci, pe termen scurt vor urma, probabil, schimbări de personal în cadrul conservatorilor și pe termen mediu sau lung am putea asista și la noi alegeri anticipate în Germania”, a conchis Alina Kühnel.
Rusia a organizat, în perioada 18–20 septembrie, alegeri legislative — primele de la lansarea invaziei în Ucraina din februarie 2022 și al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a obținut un nou mandat.
Alegerile s-au desfășurat într-un context în care partidul „Rusia Unită”, formațiunea aflată la putere și apropiată de Vladimir Putin, domina scena politică.
Scrutinul a fost prezentat de Kremlin și ca un test al sprijinului populației pentru politica autorităților în contextul celui de-al cincilea an al războiului din Ucraina. În același timp, scrutinul a avut loc pe fondul unor atacuri ucrainene cu drone asupra unor regiuni din Rusia și al unor dezbateri interne privind efectele economice și sociale ale războiului.
Primele rezultate oficiale au confirmat ulterior avansul formațiunii „Rusia Unită”, într-un scrutin descris de Associated Press drept unul „strâns controlat”, practic [lipsit de opoziție reală](Alegeri în Rusia, fără opoziția anti-Kremlin: „Același lucru, în ambalaje diferite”) față de politicile lui Vladimir Putin.
Într-o reacție pe rețeaua X, șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a calificat scrutinul drept „un nou regres major pentru democrația rusă”, menționând că rezultatul era previzibil. Oficialul european a criticat eliminarea opoziției, blocarea observatorilor internaționali și organizarea ilegală a votului în teritoriile ucrainene aflate sub ocupație rusă.
CITIȚI ȘI:
