Peste două miliarde de dolari pentru războiul Kremlinului: Cum a ajutat Ilan Șor Moscova să ocolească sancțiunile internaționale
Miliarde de dolari din veniturile externe ale gigantului petrolier Rosneft au fost canalizate printr-o rețea clandestină de plăți susținută de Kremlin și gestionată de oligarhul fugar Ilan Șor. O scurgere masivă de date din interiorul platformei ruse A7 dezvăluie modul în care Moscova a combinat tranzacțiile cu criptomonede, utilizarea companiilor-paravan și falsificarea documentelor comerciale pentru a ocoli sancțiunile occidentale, finanțând astfel importurile strategice și efortul de război din Ucraina.
Scurgerea de date din interiorul platformei A7, entitate ce „găzduiește” criptomoneda A7A5, fondată de Ilan Șor cu sprijinul direct al statului rus, arată că traderii conectați la Rosneft au furnizat rețelei peste două miliarde de dolari. Fondurile au fost folosite ulterior pentru finanțarea cheltuielilor de pe front și pentru importuri esențiale în Rusia.
Mecanismul A7 a fost creat pentru a permite companiilor rusești să efectueze plăți internaționale după deconectarea de la sistemul bancar SWIFT, deservind atât întreprinderi mici și mijlocii, cât și mari conglomerate deținute de apropiați ai lui Vladimir Putin.
Gigantul de stat Rosneft, condus de Igor Secin și plasat sub sancțiuni de către SUA în octombrie 2025, a jucat un rol central în schemă, furnizând valuta necesară operațiunilor externe ale A7, arată o investigație a Financial Times.
Sistemul funcționa prin intermediul a aproximativ 200 de companii-paravan înființate pe numele unor persoane fizice. Prin aceste entități fictive, A7 efectua plăți prin SWIFT în numele cumpărătorilor ruși, alimentând conturile din străinătate cu venituri din export în dirhami - valuta națională a Emiratelor Arabe Unite, provenite de la 16 companii afiliate Rosneft.
Pentru a evita detectarea de către autoritățile financiare internaționale, A7 utiliza o tactică internă denumită „creare de legende”. Aceasta presupunea falsificarea sistematică a documentelor de însoțire: de exemplu, în facturile firmei Hurus, un port algerian figura ca punct de livrare, iar mărfurile erau declarate drept „păcură” sau „cereale”.
Un rol esențial în furnizarea de valută l-a avut rețeaua Coral - fostă Coral Energy, redenumită 2Rivers, aflată în prezent sub sancțiuni. Companiile din această rețea transferau valută în conturile externe ale entităților fictive folosite de A7, primind în schimb ruble în Rusia, în principal prin intermediul Promsviazbank.
Informațiile interne arată că rețeaua Coral efectua zilnic transferuri de zeci de milioane de dolari și plănuia operațiuni de 20 de milioane de dolari în criptomonede. Potrivit datelor din scurgerea de informații, două treimi din rezervele valutare obținute de A7 în iunie 2025 proveneau de la companiile din această rețea.
Pe fondul presiunii crescute exercitate de sancțiunile internaționale, Ilan Șor s-a întâlnit personal cu reprezentanții Coral pentru a deconta tranzacții în USDT - o criptomonedă stabilă ancorată la dolarul american.
Documentele interne ale A7 arată că volumul zilnic de plăți externe al rețelei ajungea la 500 de milioane de dolari, sumele fiind rulate predominant în yuani chinezești, precum și în dolari, euro și dirhami.
Pe lângă Rosneft, care plănuia să elibereze 12 miliarde de dolari în yuani din propriile rezerve, printre furnizorii de valută ai platformei A7 se numărau traderi de cereale și grupul minier și siderurgic Evraz.
Compania Coral a negat orice implicare în rețeaua A7 sau în schemele de spălare de bani, precizând că și-a încetat activitatea comercială în urma sancțiunilor britanice din decembrie 2024.
Reprezentanții acesteia au declarat că nu au cunoștință despre tranzacțiile descrise, nu au primit valută prin aceste scheme și nu au avut întrevederi cu Ilan Șor.
Reprezentanții companiei Evraz din Marea Britanie au precizat că entitatea nu a mai putut desfășura activități operaționale din 2022 din cauza sancțiunilor, în timp ce divizia Evraz din Rusia a refuzat să comenteze.
Companiile Rosneft, Sibur și Gazprom nu au oferit un răspuns jurnaliștilor de la Financial Times.
CITIȚI ȘI:
