Revista presei internaționale | UE pregătește un plan de combatere a războiului hibrid rus; SUA neagă că ar face concesii Iranului
Presa internațională continuă să relateze despre intensificarea atacurilor rusești asupra Ucrainei, dar și despre eforturile europene de a răspunde mai ferm războiului hibrid al Moscovei. În același timp, publicațiile străine analizează dificultățile Uniunii Europene de a adopta noi sancțiuni împotriva Rusiei, riscurile politice și de securitate din Germania și incertitudinile privind negocierile dintre Statele Unite și Iran.
Rusia atacă de câteva săptămâni capitala Ucrainei, nu doar noaptea, ci și ziua, principalul scop fiind demoralizarea populației, scrie The Kyiv Independent, comentând consecințele loviturilor aeriene rusești lansate ieri asupra Kievului. Dronele rusești au lovit în plină zi centrul capitalei ucrainene, provocând moartea a două persoane și rănirea altor 26, amintește publicația, precizând că atacul a incendiat clădirea Academiei de Științe a țării, aflată în apropierea Ambasadei Germaniei. Ministerul german de Externe a condamnat atacul, subliniind că Berlinul nu se va lăsa intimidat și va continua să acorde sprijin Ucrainei, remarcă The Kyiv Independent.
Eurointegration scrie că atacurile rusești de ieri asupra Ucrainei au afectat și regiunile din vestul țării, determinând Polonia să suspende temporar activitatea aeroporturilor din Rzeszów și Lublin. Potrivit publicației, aeroporturile au fost închise pentru a permite aviației militare poloneze să opereze fără restricții în timpul atacurilor cu drone. Eurointegration menționează că decizia a fost luată după ce dronele rusești au fost semnalate în direcția punctului de frontieră Iahodîn, dintre Ucraina și Polonia. Publicația relevă că Varșovia intenționează să modifice procedurile privind doborârea obiectelor care pătrund în spațiul aerian polonez și a început să distribuie populației instrucțiuni privind comportamentul în cazul unor atacuri aeriene.
În ultima săptămână, avioanele de vânătoare ale NATO care patrulează spațiul aerian al statelor baltice au fost ridicate de cel puțin cinci ori pentru a intercepta aeronave care nu respectau regulile de zbor, informează AFP. Printre acestea s-au numărat avioane rusești care au zburat cu transponderele oprite, iar în unele cazuri echipajele nu au menținut legătura radio cu centrele de control, remarcă agenția de presă. Aeronavele rusești efectuau zboruri între regiunea Kaliningrad și teritoriul continental al Rusiei, traversând spațiul aerian internațional, detaliază AFP. Agenția amintește că, în ultimele luni, aviația militară poloneză a fost ridicată în repetate rânduri pentru interceptarea unor aeronave rusești care operau în apropierea spațiului aerian al Poloniei.
Sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei afectează tot mai mult interesele naționale ale statelor membre, ceea ce complică adoptarea unor noi măsuri restrictive, relatează Euractiv. Publicația amintește că prelungirea recentă a sancțiunilor împotriva persoanelor apropiate Kremlinului a fost convenită în schimbul excluderii oligarhilor ruși Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancționaților, decizie care a stârnit îngrijorări în rândul unor diplomați europeni. Potrivit Euractiv, pentru viitorul pachet de sancțiuni, Bruxellesul are tot mai puține ținte ușor de identificat, iar noi măsuri împotriva unor companii, entități financiare sau bănci chineze care ajută Rusia să evite restricțiile ar putea provoca tensiuni cu Beijingul. Publicația subliniază că, în aceste condiții, accentul se deplasează de la extinderea sancțiunilor către aplicarea mai eficientă a celor deja existente.
Capitalele europene discută noi modalități de răspuns colectiv la actele de sabotaj, incendierile și tentativele de destabilizare atribuite Rusiei, informează Financial Times. Ziarul îl citează pe comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, potrivit căruia, în fața războiului hibrid, Europa are nevoie de mecanisme comune de apărare. Reuniți ieri la Bruxelles, miniștrii europeni ai Apărării au discutat propunerea Comisiei Europene privind un nou Protocol de securitate pentru situații de urgență, remarcă Financial Times. Potrivit publicației, mecanismul ar urma să permită statelor membre să coordoneze măsuri de răspuns atunci când sunt ținta unor atacuri hibride, într-un model inspirat de consultările prevăzute de Articolul 4 al NATO. Financial Times notează însă că există încă incertitudini privind modul în care ar funcționa noul protocol și temeri că acesta s-ar putea suprapune peste mecanismele NATO și ar complica procesul de luare a deciziilor.
Victoriile partidelor de extremă dreaptă și extremă stângă în alegerile din landurile germane au declanșat dezbateri privind posibilitatea limitării accesului acestora la informații secrete, care ar putea ajunge în Rusia sau la grupări infracționale, relatează Reuters, citând surse din guvernul german. Potrivit agenției, politicieni din partide rivale și foști angajați ai serviciilor de securitate se tem că informațiile confidențiale ar putea fi divulgate dacă serviciile de informații interne din landuri ar ajunge sub controlul unor miniștri proveniți din formațiuni de extremă dreaptă sau extremă stângă. Reuters explică în acest context că landurile germane dispun de propriile servicii de informații interne, aflate sub controlul autorităților locale, care cooperează cu Oficiul Federal pentru Protecția Constituției. Agenția notează că partidul Alternativa pentru Germania respinge acuzațiile privind apropierea de Kremlin și susține că se opune sprijinului militar german pentru Ucraina pentru a evita extinderea războiului.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut Europei să redescopere „curajul” fondatorilor săi și să se opună revenirii naționalismului, relatează Euronews. Postul paneuropean de televiziune face referire la mesajul transmis de liderul francez în cadrul unei reuniuni consacrate integrării europene și păcii, desfășurate la Metz în prezența Papei Leon al XIV-lea. Potrivit Euronews, Macron a pledat pentru o Europă democratică și suverană, capabilă să apere pacea și să promoveze independența și democrația. Președintele francez a avertizat totodată asupra izolării și a urii față de ceilalți, subliniind necesitatea menținerii unității europene. Euronews amintește că, după alegerile de duminică pentru Senatul francez, partidul de extremă dreaptă Adunarea Națională a obținut pentru prima dată suficiente mandate pentru a forma un grup parlamentar, în contextul îngrijorărilor privind eventuale victorii electorale ale unor formațiuni sceptice față de sprijinul pentru Ucraina.
Criticile la adresa premierului ceh Andrej Babiš și a guvernului său populist de dreapta au dominat o manifestație organizată luni, la Praga, de asociația Milion Chvilek, cu zece zile înaintea alegerilor municipale și pentru Senat, relatează České Noviny. Potrivit publicației, organizatorii au îndemnat alegătorii să participe la scrutin și au avertizat asupra riscului ca partidele aflate la guvernare să obțină majoritatea în Senat, în timp ce opoziția liberal-conservatoare și proeuropeană intenționează să ridice problema unui posibil conflict de interese al lui Babiš în legătură cu fondurile agricole europene. České Noviny amintește că, în luna mai, Comisia Europeană a cerut autorităților de la Praga să confirme în scris, pentru fiecare cerere de subvenții europene, că banii nu vor ajunge la companii legate de Babiš.
Președintele american Donald Trump neagă informațiile publicate de Axios potrivit cărora ar fi dispus să relaxeze sancțiunile împotriva Iranului și să deblocheze fondurile iraniene înghețate în schimbul unor concesii privind programul nuclear. Președintele american susține că nu a făcut nicio astfel de propunere Teheranului și acuză presa de răspândirea unor informații false. Potrivit publicației Axios, informațiile despre o posibilă relaxare a sancțiunilor au apărut în timp ce intermediari din Qatar și Pakistan încearcă din nou să faciliteze un acord între Washington și Teheran. Axios notează că propunerea ar putea redeschide calea negocierilor, după ce Trump a respins recent oferta Iranului privind reluarea discuțiilor despre programul nuclear.
