Fără manipulare și dezinformare online: Cum vor fi vizați influencerii și inteligența artificială în promovarea mesajelor politice
Vulnerabilitățile legislației electorale privind publicitatea pe internet, scoase la iveală în timpul ultimelor scrutine, ar putea fi corectate. Codul Electoral ar urma să fie modificat pentru a garanta transparența totală a reclamelor politice online, impunându-le inclusiv influencerilor să declare dacă mesajele lor sunt achitate de un partid politic.
Comisia Electorală Centrală (CEC), în colaborare cu experți în domeniu, a organizat, pe 29 septembrie, consultări publice asupra unui set de propuneri menite să reglementeze publicitatea online în cadrul campaniilor electorale.
„Cunoaștem cu toții că astăzi s-a schimbat modul în care se desfășoară discursul public, în special cel al politicienilor, în timpul unei campanii electorale. Astăzi, dezbaterile din studiourile TV s-au mutat în mediul online. Și acolo avem o anumită problemă de reglementare – lipsa transparenței acestei publicități: cine o face, în numele cui o face, dacă aceste cheltuieli sunt raportate la organul electoral și dacă există transparență față de toți actorii care fac publicitate pentru un anumit concurent electoral”, a explicat președinta CEC, Angela Caraman, subliniind necesitatea modificării legislației.
Situațiile de la ultimele scrutine au scos la iveală vulnerabilitățile autorităților competente, fapt ce a determinat instituția să intervină pentru a stabili reguli mai clare, a menționat președinta CEC.
„Republica Moldova urmează să transpună legislația europeană care reglementează tot ce ține de publicitatea în spațiul online, segmentarea publicului, protejarea datelor cu caracter personal și utilizarea inteligenței artificiale. Scopul nostru este să asigurăm transparența acestei publicități și să ne asigurăm că regulile de joc sunt respectate de toți participanții la procesul electoral”, a adăugat Angela Caraman.
În octombrie 2025, Curtea Constituțională a solicitat Parlamentului să consolideze competențele autorităților în reglementarea platformelor online și să stabilească măsuri eficiente pentru protejarea spațiului informațional în perioadele electorale, cu respectarea strictă a libertății de exprimare.
„Suntem cu un an înainte de următorul scrutin național - alegerile locale generale, iar în acest răgaz ne-am propus să venim cu un set de propuneri pe care să le discutăm, în primul rând, cu cei implicați direct într-un scrutin. Trebuie să ne asigurăm că alegătorul își poate forma o opinie liberă, neinfluențată de campanii coordonate și amplificate prin dezinformare sau manipulare”, a punctat președinta CEC.
Natalia Iuraș, expertă electorală și coordonatoare de programe la International IDEA, a menționat că schița prezentată se bazează pe o metodologie riguroasă, construită pe baza lecțiilor desprinse din ultimele scrutine din țară.
„Suntem inovatori și deținem, probabil, un loc fruntaș în ceea ce privește cel puțin practica de a monitoriza și a gestiona aceste campanii în mediul online. Atunci când un cetățean primește un mesaj pe rețelele sociale, se întreabă firesc cine este finanțatorul și de ce acest mesaj a ajuns la el. Dacă nu avem răspunsuri la aceste întrebări, trebuie să acționăm astfel încât fiecare cetățean să aibă acces la această claritate”, a punctat Natalia Iuraș.
Noul Cod Electoral va oferi, pe de o parte, mai multă transparență competitorilor electorali, iar pe de altă parte va reduce campaniile agresive de intoxicare și de manipulare a opiniei publice desfășurate sub pretextul informării sau al promovării partidelor politice, a declarat, la consultări, Alexandru Tănase, fost ministru al Justiției și ex-judecător al Curții Constituționale, care a prezentat direcțiile principale ale propunerilor formulate de societatea civilă.
„Proiectul își propune, într-un fel, nu doar să reglementeze publicitatea politică în mediul online, ci și să ofere o serie de garanții substanțiale pentru libertatea de exprimare. Ca urmare a acestor modificări legislative, CEC nu se va transforma într-o supraputere, într-un fel de jandarm al procesului politic”, a explicat juristul.
În noile condiții, dacă modificările vor fi votate de Parlament, CEC își va păstra atribuțiile de bază, dar va obține competențe suplimentare care să-i permită să monitorizeze și să analizeze îndeaproape situația fiecărui competitor electoral.
Principalele propuneri de reglementare a publicității electorale
Modificările legislative urmează să integreze publicitatea electorală online în regimul general al publicității și să asigure identificarea clară a comanditarului și a finanțatorului, inclusiv atunci când campania este susținută de o parte terță, cum ar fi un influencer.
Codul Electoral va fi completat cu o nouă noțiune, cea de „parte terță”, definită drept „un actor care acționează independent, dar suportă sau angajează cheltuieli pentru influențarea votului”.
„Noi am avut în ultimele campanii o categorie aparte de persoane care acționează independent. Acestea nu se află în subordinea unui partid politic și nu sunt finanțate de acesta. De aceea, am considerat necesar să introducem noțiunea de influencer electoral. Poate fi o persoană cu un grad foarte mare de notorietate, ale cărei mesaje pot influența opțiunile electorale mai mult decât zeci de campanii politice luate împreună. De aceea, este important să definim ce înseamnă un creator de conținut”, a spus Alexandru Tănase.
Scopul acestei prevederi este ca alegătorul să știe exact în ce condiții o „parte terță” distribuie un mesaj electoral – din proprie convingere sau contra cost.
Modificările Codului Electoral prevăd, de asemenea, reguli mai stricte cu privire la segmentarea publicului și la utilizarea inteligenței artificiale. Autorii propunerii precizează că aceste tehnologii nu vor fi interzise, ci restricționate doar în situațiile în care sunt folosite pentru a distorsiona realitatea sau pentru a manipula imagini și conținut video.
În acest sens, actorii politici vor fi obligați să-și marcheze conținutul, astfel încât cetățenii să recunoască cu ușurință dacă interacționează cu o fotografie sau cu un videoclip modificat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Alexandru Tănase a precizat că modificările enunțate nu urmăresc instituirea cenzurii, ci asigurarea unei transparențe totale - cine comunică, în ce relații se află cu un concurent electoral și ce obligații de raportare are.
Unul dintre cele mai importanțe elemente ale acestor modificări legislative va viza însă finanțarea activității electorale a influencerilor și a partidelor politice.
„În fond, este vorba de trei obligații de bază: înregistrare, declarare și transparență”, a conchis fostul președinte al Curții Constituționale.
Menționăm că, la scurt timp după alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Curtea Constituțională a emis o adresă către Parlament, solicitându-i autorității legislative să consolideze competențele autorităților în reglementarea platformelor online și să stabilească măsuri eficiente pentru protejarea spațiului informațional în perioadele electorale, cu respectarea libertății de exprimare.
CITIȚI ȘI:
