A doua încercare de învestire a Guvernului, eșuată în Parlamentul României: Urmează alegeri anticipate sau desemnarea unui nou premier

Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină sprijinul Parlamentului României în cadrul ședinței de miercuri, 30 septembrie. Guvernul susținut de Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a obținut doar 182 de voturi din cele 233 necesare pentru a putea fi învestit. Alți 15 deputați au votat „contra”.
„Am văzut mult profesionalism, multă seriozitate și multă expertiză la colegii din cele trei partide, PNL, USR și UDMR. (...) Astăzi, în Parlamentul României, am venit cu o soluție pentru încheierea crizei politice și am văzut că partidele care au declanșat criza politică au votat pentru prelungirea crizei politice. Așteptăm să vedem din partea președintelui României care sunt următorii pași”, a declarat Siegfried Mureșan după votul din Parlament, transmite Digi24.
Din totalul de 464 de parlamentari, la ședință au fost prezenți 321 și au fost exprimate 197 de voturi valabile - 182 de voturi „pentru” învestitură și 15 voturi „împotrivă”.
Pentru a fi învestit, acest Guvern avea nevoie de majoritatea deputaților și senatorilor, adică de minimum 233 de voturi „pentru”.
Guvernul Mureșan a obținut mai puține voturi decât Guvernul Veștea, care a fost susținut de 189 de deputați în luna iunie.
„O șansă ratată de a încheia criza politică”
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a afirmat că respingerea Guvernului Mureșan înseamnă o șansă ratată de a încheia criza politică, precizând că așteaptă decizia șefului statului pentru o nouă desemnare de premier sau dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate.
„Astăzi, s-au separat apele în Parlament: de-o parte sunt cei care au susținut o soluție pentru modernizarea României și pentru închiderea crizei, iar pe de altă parte -cei care au ales prelungirea blocajului. Siegfried Mureșan a prezentat un program de guvernare bun și o direcție clară: continuarea reformelor, a investițiilor și a proiectelor europene”, a scris Abrudean pe Facebook.
El susține că România are nevoie de „o ieșire rapidă din criză”.
„Respingerea Guvernului Mureșan înseamnă o șansă ratată de a încheia criza politică, dar nu înseamnă abandonarea proiectului de modernizare a României. PNL și USR vor continua să susțină acest proiect. Inițiativa aparține acum președintelui Nicușor Dan și așteptăm decizia dumnealui: o nouă desemnare de premier sau dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate. România are nevoie de o ieșire rapidă din criză”, a adăugat președintele Senatului.
Partidul Social Democrat (PSD) este pregătit să construiască o alternativă la austeritatea de până acum, a declarat, la rândul său, liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, care speră ca președintele Nicușor Dan să convoace rapid consultări cu partidele parlamentare.
„Din păcate, România a pierdut încă 10 zile din cauza orgoliilor liderilor PNL și USR. Știau de la bun început că nu pot forma o majoritate, dar au insistat cu tot acest spectacol trist. Cred că a venit momentul să stăm cu toții la masă, să găsim o soluție până nu va fi prea târziu pentru economia României. Toți ochii sunt pe noi, suntem în prag de iarnă, avem o rectificare de făcut și un buget de pregătit pentru anul 2027. Românii s-au săturat de lozinci și așteaptă să schimbăm direcția greșită a țării. Sper ca președintele să convoace rapid consultări cu partidele parlamentare, dar pot să vă spun că PSD este pregătit să construiască o alternativă la austeritatea de până acum”, a afirmat Sorin Grindeanu, după ce Guvernul Siegfried Mureșan a fost respins de Parlament.
El a punctat că își dorește ca toate forțele politice să susțină un program care să relanseze economia și să redea încrederea și speranța.
Ce urmează după al doilea eșec consecutiv în Parlamentul României?
În România, formarea unui guvern este un proces constituțional complex, reglementat de articolul 103 din Constituție, care implică președintele, partidele politice și Parlamentul.
Conform procedurii, după votul ratat, Parlamentul trebuie să îl informeze pe președinte că solicitarea de învestitură a Guvernului Mureșan a fost respinsă. Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului prevede că, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere, șeful statului este înștiințat imediat.
Odată cu respingerea Cabinetului Siegfried Mureșan, se îndeplinește, pentru prima dată, condiția prevăzută de Constituție pentru declanșarea alegerilor anticipate, acesta fiind cel de-al doilea Cabinet respins de Legislativ după cel al lui Adrian Veștea.
Astfel, președintele Nicușor Dan are acum pe masă două opțiuni: să dizolve Parlamentul și să declanșeze alegeri anticipate sau să desemneze un nou candidat pentru funcția de premier.
Anterior, șeful statului a anunțat că nu își dorește alegeri anticipate.
Potrivit Constituției României, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care deține majoritatea absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, după consultarea tuturor partidelor reprezentate în Legislativ.
România se confruntă cu o criză politică din aprilie, când Partidul Social Democrat (PSD) i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a trecut de Parlament și Guvernul Bolojan a căzut.
Ulterior, Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de votul din Parlament, și Adrian Veștea, al cărui Guvern a fost respins pe 22 iunie.
Pe 17 septembrie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, iar decretul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 21 septembrie. Mureșan a avut la dispoziție 10 zile pentru a forma Guvernul și a cere votul de învestitură.
Pe 30 septembrie, Guvernul propus de acesta a fost respins de Parlament.
CITIȚI ȘI: