Limba română rămâne obligatorie pentru candidații la funcția de bașcan. Curtea Constituțională a respins sesizarea PSRM
Candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei trebuie să cunoască limba română pentru a putea participa la scrutin. Obligația a fost menținută de Curtea Constituțională care a respins, la 2 octombrie, o sesizare depusă de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Autorii au invocat în demers că această normă ar limita dreptul de a candida.
După câteva ore de dezbateri, magistrații constituționali au constatat că prevederea contestată, inclusă în modificările operate în luna august la Codul electoral, este conformă cu Constituția.
Modificările au stabilit noi condiții și criterii pentru candidații la funcția de bașcan, precum și pentru autoritatea electorală locală și Adunarea Populară a Găgăuziei. Astfel, cerința privind cunoașterea limbii române rămâne în vigoare și se va aplica în continuare candidaților la funcția de bașcan.
Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi contestată și intră în vigoare la data adoptării.
Ulterior, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat, într-un briefing de presă, argumentele care au stat la baza deciziei. Curtea și-a bazat analiza, în special, pe articolul 38, alineatul (3), din Constituție, care garantează dreptul de a fi ales, în coroborare cu articolul 13, alineatul (1), care stabilește că limba română este limba de stat a Republicii Moldova.
„Limba de stat constituie o valoare constituțională, un simbol al unității poporului și o parte integrantă a identității constituționale a Republicii Moldova. Această dimensiune constituțională nu încetează să opereze în Găgăuzia”, a declarat Domnica Manole.
Președinta Curții a făcut referire și la articolul 111 din Constituție, care consacră statutul special al Găgăuziei, însă stabilește, în același timp, că este parte integrantă a Republicii Moldova și își soluționează problemele în limitele competențelor sale, potrivit Constituției.
Potrivit magistratei, aceste prevederi trebuie interpretate împreună cu Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, care recunoaște limbile română, găgăuză și rusă drept limbi oficiale ale unității teritoriale.
„Așadar, stabilirea condiției cunoașterii limbii române de către candidatul la funcția de guvernator nu poate fi considerată o condiție imprevizibilă”, a spus Domnica Manole.
Ea a explicat că această cerință este legată inclusiv de necesitatea ca bașcanul să poată comunica direct cu autoritățile centrale în limba oficială a statului.
„Capacitatea guvernatorului de a comunica cu autoritățile centrale în limba oficială este legată de funcționarea coerentă a statului și de eficiența colaborării dintre autoritățile naționale și autoritățile unității teritoriale autonome”, a precizat președinta Curții Constituționale.
Domnica Manole a mai menționat că limba oficială este una dintre valorile constituționale și că statul are obligația de a asigura utilizarea acesteia atât în relațiile dintre cetățeni, cât și în raporturile cu autoritățile publice.
Lebedinskii: O lege specială nu poate fi modificată printr-o lege generală
Deputatul PSRM Adrian Lebedinskii, unul dintre autorii sesizării, a susținut că Parlamentul a creat un conflict de legi atunci când a introdus în Codul electoral, care este o lege generală, o condiție suplimentară pentru o funcție reglementată de Legea specială privind statutul juridic special al Găgăuziei.
„A fost un consens politic la acel moment, să fie oficializată autonomia Găgăuziei, și, respectiv, să fie date aceste împuterniciri, care, repet, au fost incluse expres și în Constituție", a spus el.
Lebedinskii a pus sub semnul întrebării și de ce singura condiție lingvistică nouă introdusă pentru candidați este cunoașterea limbii române, nu și alte cerințe aplicate altor funcții de demnitate publică.
„Constituția prevede o singură funcție publică pentru care există obligativitatea cunoașterii limbii de stat, este vorba de președintele Republicii Moldova. În rest, deputații nu au această obligație. Președintele Adunării Populare din Găgăuzia nu are. Adjuncții lor nu au. De ce anume bașcanul?", a întrebat deputatul.
Acesta a invocat și poziția Comisiei de la Veneția cu privire la momentul în care pot fi modificate regulile electorale fundamentale, susținând că introducerea unei noi condiții de eligibilitate cu puțin timp înainte de scrutin cauzează probleme de previzibilitate.
„Comisia de la Veneția spune explicit că regulile privind dreptul de a candida și înregistrarea candidatului sunt reguli fundamentale ale dreptului electoral și nu trebuie modificate cu mai puțin de un an înainte de scrutin", a declarat deputatul, făcând distincție față de hotărârea anterioară a Curții Constituționale, din 2026, care, în opinia sa, a vizat doar competența Parlamentului de a reglementa alegerile regionale, nu introducerea unei noi condiții eliminatorii.
Reprezentantul Parlamentului: Cunoașterea limbii române este o garanție, nu o discriminare
Poziția Parlamentului a fost prezentată de Radu Radu, șef de serviciu în Secretariatul Parlamentului, care a susținut că sesizarea deputaților socialiști nu este suficient motivată și că legiuitorul a acționat în limitele competenței sale exclusive de a reglementa sistemul electoral.
„Parlamentul consideră că sesizarea nu este suficient argumentată, întrucât normele în discuție se încadrează organic în cadrul juridic existent și nu ridică probleme de neconstituționalitate", a declarat reprezentantul Parlamentului, amintind că modificările Codului electoral au fost adoptate și în urma hotărârii Curții Constituționale, din 9 iulie 2026, prin care s-a statuat că reglementarea alegerilor regionale este o competență exclusivă a Parlamentului.
Reprezentantul Parlamentului a insistat și asupra caracterului unitar al statului.
„Caracterul unitar al statului presupune că există un singur titular al suveranității. Autonomia locală nu poate avea competențe proprii care vin în conflict cu competențele autorităților centrale. Articolul 111 din Constituție nu creează un al doilea nivel al puterii constituante, ci permite existența autonomiei teritoriale în interiorul ordinii constituționale naționale", a spus el.
Potrivit lui Radu Radu, condiția cunoașterii limbii române este direct legată de atribuțiile funcției de guvernator, care presupune reprezentarea regiunii în relația cu autoritățile centrale.
„Guvernatorul reprezintă unitatea teritorială în relațiile cu autoritățile publice ale Republicii Moldova. În acest context, cunoașterea limbii române constituie o condiție necesară pentru exercitarea efectivă a mandatului, inclusiv pentru comunicarea directă cu autoritățile publice centrale", a explicat reprezentantul Parlamentului.
Guvernul: „O sesizare frivolă, neserioasă"
Guvernul consideră neîntemeiată sesizarea PSRM. Secretarul de stat Eduard Serbenco al Ministrului Justiției susține că legea nu împiedică viitorul guvernator să cunoască limba română, iar acest lucru este recunoscut chiar de autorii sesizării.
„Reprezentantul autorilor recunoaște că este necesară cunoașterea limbii oficiale, a limbii române, de către titularul funcției de guvernator al Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia. Deci, de fapt, problema nu există”, a declarat Serbenco.
Secretarul de stat a legat în mod direct miza juridică a sesizării de loialitatea față de stat pe care ar trebui să o aibă orice demnitar public.
„Limba română este un element al identității constituționale a statului. Problema au făcut-o acei politicieni care nu au loialitate față de stat, care nu au loialitate constituțională. Este o sesizare frivolă, neserioasă, care trebuie respinsă", a conchis Eduard Serbenco.
Alegerile din Găgăuzia, din 15 noiembrie, au loc într-un context politic și instituțional complicat. Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei a expirat la 15 noiembrie 2025, iar funcția de bașcan este vacantă după condamnarea Evgheniei Guțul la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid Șor.
Data scrutinului pentru Adunarea Populară a fost stabilită de autoritățile de la Comrat la 3 iulie 2026, iar pe 26 august, Comisia Electorală Centrală a aprobat programul calendaristic pentru organizarea alegerilor.
Cu o zi înainte, Parlamentul a adoptat în lectură finală modificările Codului electoral destinate deblocării alegerilor din regiune, în urma deciziei Curții Constituționale din 9 iulie. Autoritățile de la Comrat au cerut amânarea votului privind modificarea regulilor electorale, în timp ce opoziția parlamentară a anunțat atunci că va contesta modificările la Curtea Constituțională.
CITIȚI ȘI:
