Generația pasionată de catedră: Motivația tot mai multor tineri să schimbe sistemul educației din interior
Inspirați de propriii profesori sau mânați de dorința de a forma noile generații, tot mai mulți tineri aleg calea educației. În acest an, un număr-record de 474 de specialiști au intrat în sistemul de învățământ, potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării. Doi tineri profesori au explicat, la Moldova 1, ce i-a motivat pe ei să meargă în fața elevilor.
La cei 22 de ani ai săi, Constantin Botezatu este învățător la Liceul „Pro Succes” din Chișinău. A absolvit Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici”, iar în prezent este student la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. Are deja trei ani de experiență la catedră, însă își amintește și acum emoțiile care l-au determinat să facă această alegere.
La 19 ani, dirigintele unei clase cu 30 de copii
Interesul pentru educație a apărut treptat, pe când era elev. Implicat în activități școlare și fiind președinte al Consiliului Elevilor, Constantin Botezatu spune că a început să privească profesorii cu tot mai multă admirație.
„Îmi plăcea cum vorbesc. Anume profesorii sunt oamenii cei mai inteligenți, cei mai frumoși. Am început să-i admir, să-i privesc într-o altă lumină”, a relatat tânărul, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
Decizia de a deveni învățător a venit însă și cu responsabilități pe care le-a înțeles abia odată cu intrarea în profesie. La 19 ani, când a preluat prima clasă, avea în grijă 30 de copii.
*„Priveam spre clasă și înțelegeam greutatea: 'Eu am 30 de elevi. Eu sunt responsabil pentru cunoștințele lor, pentru educarea lor'”, spune Constantin Botezatu.
Experiența acumulată l-a determinat să-și adapteze permanent metodele de lucru. Pentru pregătirea unei zile de școală alocă aproximativ două ore și încearcă să combine metodele tradiționale cu cele interactive, astfel încât elevii să fie implicați activ în procesul de învățare.
„Eu încerc să combin la lecțiile mele cât mai multe metode interactive de predare. Nu spun că metodele tradiționale trebuie lăsate în umbră, încerc mereu să le combin pe cele tradiționale cu cele interactive, ca să fac o lecție cât mai captivantă”, a explicat tânărul pedagog.
Relația cu elevii presupune însă mai mult decât transmiterea unor cunoștințe. Constantin Botezatu spune că un învățător trebuie să fie, pe rând, psiholog, mediator și chiar judecător atunci când apar conflicte între copii.
„Trebuie să fii psiholog ca să le asculți toate problemele și să înțelegi cine cu cine interacționează și ce nevoi are. Totul este discutat cu tine, iar tu treci prin aceleași emoții ca și copilul pentru a-l ajuta să găsească soluția optimă. Tu trebuie să fii și polițistul, fiindcă tu decizi cine e vinovat și ce s-a întâmplat, pentru că ei singuri nu-și rezolvă problemele – vin mereu la tine și-ți cer sfatul. La sfârșit, decizi și ca judecător: tu pui ultimul cuvânt”, a punctat tânărul.
Sportul, o altă formă de educație
Aceeași dorință de a lucra cu generațiile tinere l-a adus la catedră și pe profesorul de Educație fizică, Alexandru Lavric. Acesta a revenit în liceul în care a fost elev - Liceul Teoretic „George Meniuc” din Chișinău, de această dată în calitate de cadru didactic și diriginte.
Întoarcerea în instituția în care a învățat are o semnificație aparte pentru Alexandru Lavric - vrea să contribuie la dezvoltarea fotbalului școlar și coordonează echipa liceului, la antrenamentele căreia participă atât băieți, cât și fete.
„Am decis să revin la acest liceu, deoarece am studiat aici și aș dori să aduc o contribuție la dezvoltarea fotbalului, în special prin proiectul «Fotbal în școli»”, a declarat Alexandru Lavric, la Moldova 1.
Profesorul consideră că sportul îi ajută pe copii să-și dezvolte nu doar abilitățile fizice, ci și capacitatea de a lucra în echipă și de a-și asuma responsabilități.
Asemenea altor discipline, și Educația fizică este adaptată nevoilor elevilor. Alexandru Lavric folosește jocuri de mișcare și de reacție, exerciții în perechi și materiale video pentru a explica tehnicile sportive.
„Fiecare elev are personalitatea sa, caracterul său. Fiecare are modalitatea sa de gândire, ritmul său de mișcare. Eu încerc să folosesc metoda centrată pe elev. Sportul disciplinează fiecare elev, îl face să colaboreze cu colegii de echipă, îl face să fie mai responsabil, să accepte victoria, precum și înfrângerea cu capul sus”, ne-a spus profesorul.
Alegerea de a rămâne aproape de copii
Deși predau discipline diferite, Constantin Botezatu și Alexandru Lavric au aceeași perspectivă asupra profesiei: profesorul nu transmite doar informații, ci contribuie la formarea caracterului și a încrederii copiilor.
Pentru Alexandru Lavric, cadrul didactic trebuie să fie și un model pentru elevi. Un profesor bun, spune el, este cel care îi ajută pe copii să înțeleagă utilitatea educației fizice și a sportului pentru sănătate și dezvoltare.
„Un profesor bun reprezintă, pentru mine, o persoană competentă, care, pe lângă faptul că oferă informații elevilor, este capabil să-și dezvolte elevii, să-i facă să înțeleagă rolul educației fizice și al sportului, în general, pentru propria sănătate”, afirmă profesorul.
Constantin Botezatu spune că anii petrecuți la catedră l-au schimbat inclusiv în viața de zi cu zi. A devenit mai organizat și mai atent la gestionarea timpului, într-o profesie în care fiecare zi presupune responsabilitate pentru un grup de copii.
„Eu niciodată nu-mi planificam timpul pentru o săptămână sau pentru o lună. Acum, fiind învățător, sunt obligat s-o fac. Totul în casă trebuie să-mi stea perfect, trebuie să fie aranjat la locul său, exact așa și în sala de clasă: manualul - într-o parte, caiețelul deasupra, penarul, aici pixul verde, absolut fiecare element să fie pus la punct”, a explicat Constantin Botezatu.
Pentru ambii tineri, alegerea profesiei înseamnă, în cele din urmă, alegerea de a rămâne aproape de copii și de a participa la formarea lor.
Menționăm că anul de studii 2026–2027 a început cu 1.365 de posturi didactice vacante. Cifra este în scădere cu aproximativ 12% față de anul precedent, când erau 1.540 de posturi libere.
Cele mai solicitate specialități sunt profesor de Matematică, educator și profesor de Limba și literatura română.
Totodată, cele mai multe posturi vacante sunt în raioanele Cimișlia, UTA Găgăuzia, Anenii Noi, Hâncești, Cantemir, Orhei și Nisporeni.
Indemnizațiile pentru tinerii specialiști au fost majorate pentru a crește atractivitatea profesiei didactice și, în același timp, pentru a reduce deficitul de profesori, în special în localitățile rurale. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, indemnizația majorată la început de carieră, poate ajunge la 375.000 de lei pentru absolvenții care vor preda în mediul rural discipline la care se atestă un deficit mai mare de profesori.
Indemnizația la început de carieră este diferențiată pe trepte: 160.000 de lei pentru absolvenții de colegiu și 200.000 de lei pentru absolvenții cu studii superioare. Plățile se suplimentează cu 75.000 de lei pentru cei care se angajează în mediul rural și cu încă 100.000 de lei pentru cei care predau o disciplină unde deficitul de profesori este mai mare: Biologie, Chimie, Fizică, Informatică, Matematică, Limba și literatura română în instituțiile cu predare în limba rusă.
Plata maximă, în valoare de 375.000 de lei, este obținură prin cumularea ambelor condiții. Banii sunt achitați în două tranșe: 50% după șase luni de activitate efectivă și 50% după 18 luni, iar cine renunță înainte de termenul minim de activitate trebuie să returneze plățile primite.
Pachetul de beneficii include și o reducere a normei didactice în primii cinci ani de activitate, o compensație anuală de 4.000 de lei pentru materiale didactice și asistență din partea unui cadru mentor timp de cinci ani.
CITIȚI ȘI:
