Corespondență Dan Alexe | Moldova, în plutonul de frunte: UE și noua strategie a extinderii
Comisia Europeană prezintă marți 6 octombrie un document care va schimba felul în care Uniunea vorbește despre extindere și pe care Teleradio Moldova 1 a putut deja să-l consulte înainte de a fi făcut public. Titlul sună tehnic: „Pregătirea Uniunii pentru extindere”; este însă proiectul noii strategii de pregătire a Uniunii pentru extindere.
Pentru Republica Moldova, cea mai importantă frază se află aproape de final, într-un paragraf despre așa-numitele „foi de parcurs”. Comisia scrie că, dacă își continuă progresele, patru țări vor primi anul acesta, în pachetul de extindere din toamnă, câte o foaie de parcurs proprie, cu reformele, etapele și ordinea pașilor necesari pentru a încheia negocierile de aderare. Cele patru sunt: Muntenegru, Albania, Ucraina și R. Moldova.
Altfel spus, Moldova este numită alături de cei doi campioni din Balcani, Muntenegru și Albania, care sunt cel mai aproape de linia de sosire. Este ceea ce la Bruxelles se numește, neoficial, „plutonul de frunte”. Serbia, Macedonia de Nord sau Bosnia nu figurează pe această listă, iar statutul Georgiei este de mai multă vreme înghețat.
Foile de parcurs, care vor fi prezentate curând, vor identifica reformele principale, etapele de parcurs și ordinea orientativă în care acestea trebuie îndeplinite. Vor fi actualizate în funcție de rezultate și de dificultățile întâmpinate. Nu vor garanta însă aderarea și nici nu vor fixa automat o dată pentru intrarea în Uniune.
Moldova, în „plutonul de frunte”
Cu o economie mai mică decât a Maltei (cum a amintit-o la Bruxelles premierul Tofan), R. Moldova este inclusă alături de Muntenegru, Albania și Ucraina printre țările care vor primi foi de parcurs proprii în pachetul de măsuri privind extinderea care va fi prezentat în această toamnă de Comisia europeană. De aici vine ideea de „pluton de frunte”, din care Serbia și ceilalți candidați lipsesc.
Nu înseamnă că toate cele patru țări se află la același nivel. Documentul precizează că Muntenegru și Albania sunt deja avansate în negocieri, iar prioritatea lor este încheierea acestora. Pentru ceilalți candidați, integrarea treptată oferă beneficii înainte de obținerea statutului de membru. Documentul Comisiei prezintă însă avantajele concrete ale Moldovei, pe care le recunoaște negru pe alb: roamingul ca acasă, recunoașterea reciprocă la vamă a firmelor certificate, rețeaua electrică sincronizată cu cea europeană și lauda pentru rezistența la amenințările hibride. Desigur, documentul insistă că foile de parcurs care vor fi prezentate curând sunt doar orientative. Nu garantează nimic și nu creează niciun drept la aderare. Fiecare țară avansează în continuare după propriile sale merite.
Ce câștigă însă Moldova, concret?
În primul rând, previzibilitate. O foaie de parcurs înseamnă un calendar, o listă clară de reforme și un reper pentru cetățeni și investitori, care pot vedea unde se află țara și ce mai are de făcut.
În al doilea rând, documentul recunoaște explicit că Moldova are deja un avantaj față de Balcanii de Vest. Datorită acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător, moldovenii folosesc deja telefonul în roaming ca acasă în toată Uniunea, lucru pe care sârbii sau albanezii încă nu-l au. Firmele moldovenești certificate beneficiază de recunoaștere reciprocă la vamă, iar rețeaua electrică a Moldovei este sincronizată cu cea europeană. Comisia dă aceste exemple ca model pentru ceea ce numește „integrare graduală”: intrarea în politicile și piețele Uniunii pas cu pas, înainte de aderarea propriu-zisă.
Documentul pomenește apoi Moldova printre țările care vor beneficia de un acord special privind recunoașterea produselor industriale. Pentru toți candidații, el mai vorbește despre intrarea în zona unică de plăți în euro și despre o cooperare mai strânsă în securitate. Bruxelles-ul laudă explicit cooperarea Chișinăului în fața amenințărilor hibride, adică a dezinformării, atacurilor cibernetice și presiunilor venite dinspre Rusia.
Ba chiar, Comisia subliniază că acordurile comerciale aprofundate cu Moldova și Ucraina permit, în anumite domenii, o integrare mai largă decât acordurile existente cu Balcanii de Vest. Așadar, Chișinăul poate avansa în unele sectoare chiar dacă alte țări sunt mai aproape de încheierea negocierilor. O prioritate pentru Moldova este și facilitarea accesului produselor industriale pe piața europeană, prin acorduri de recunoaștere a evaluării conformității. Mai simplu: reducerea obstacolelor și a verificărilor suplimentare pentru producătorii care respectă standardele europene. Documentul evidențiază, de asemenea, cooperarea cu Moldova pentru rezistența la amenințările hibride.
Vești mai puțin îmbucurătoare
Documentul conține însă și o veste mai puțin îmbucurătoare pentru viitorii membri. Uniunea vrea garanții, așa încât clauzele de salvgardare din tratatele de aderare, care până acum durau trei ani, ar putea fi extinse la zece ani.
Apar аpoi și două clauze noi. Prima, financiară, permite înghețarea banilor europeni dacă statul de drept dă înapoi. A doua, instituțională, permite suspendarea temporară a dreptului de vot în Consiliu în caz de încălcare gravă a valorilor europene (aici precedentul Ungariei a jucat mult).
Mai mult, noilor membri li se cere să se angajeze că, în primii ani, nu vor bloca deciziile luate în unanimitate. Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul nu mai vrea surprize de tipul celor pe care le-a avut cu unii membri mai vechi.
Și, poate cel mai important pentru Chișinău, Comisia propune ca deciziile intermediare din negocieri, adică deschiderea și închiderea capitolelor, să fie luate cu majoritate calificată, nu cu unanimitate. Tratatele cer unanimitate doar pentru decizia finală de aderare. Pentru Moldova, al cărei drum a fost adesea legat de cel al Ucrainei și, implicit, de veto-urile unor capitale, ar fi o schimbare majoră. Rămâne de văzut însă dacă statele membre vor accepta să renunțe la acest drept de blocaj.
Pe scurt, Moldova primește o confirmare și o temă pentru acasă. Confirmarea este că Bruxelles-ul o vede în primul eșalon. Reversul este că drumul rămâne lung, condiționat, iar de acum înainte supravegheat chiar și după aderare.
