Revista presei interbelice: RASSM, creată „pentru bolșevizarea statului român”
Ziarul România Nouă publica un articol grăitor pentru situația de azi. În 1926, Ion Dorul, un „român-transnistrian”, explica de ce credea că sovieticii înființaseră în 1924 Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) de peste Nistru – „pentru bolșevizarea statului român”.
În opinia acestuia, scopul era pregătirea propagandei comuniste pentru România și atragerea populației basarabene prin promisiunea de altă „limbă, cultură și trai național”.
Articolul redă și replica unui moldovean căruia i s-ar fi cerut să lupte pentru așa-zisa „eliberare” a Basarabiei: ,,Noi Moldoveni, ei Moldoveni, să ne batem frate cu frate?”.
Iar concluzia autorului era paradoxală: sovieticii voiau să folosească republica de peste Nistru împotriva României, dar, credea el, nu făceau decât să întărească identitatea românească a moldovenilor de peste Nistru.
În ziarul Universul, C. Miciora repornea discuția despre Facultatea de Teologie de la Chișinău. El susținea că problema nu era dacă avea sau nu nevoie Chișinăul de facultate, ci ce orientare va avea aceasta.
Se temea că ar putea deveni „un cuib de permanentizatori ai tendințelor de rusofilie și autonomie”, în loc de „o instituție de efectivă cultură românească”. Tocmai de aceea, se propuneau profesori veniți din alte părți ale României și cursuri obligatorii de limbă, literatură și istorie română. Autorul vedea aceste măsuri drept dovada că existau temeri reale privind orientarea viitoarei facultăți.
Concluzia era tranșantă: „Întâi curățirea terenului bisericesc basarabean [...] și apoi, cu toată încrederea, cu toate sacrificiile, facultate de teologie, nu propagandă rusească”.
Tot în Universul aflam și o știre importanta din fotbal. Că tot zilele trecute, România a pierdut cu 6–0 în fața Poloniei, să vedem ce se întâmpla acum 100 de ani cu naționala. Ziarul anunța cu titlu mare: „România bate Iugoslavia 3–2, pentru Cupa Regelui Alexandru”. Meciul s-a desfășurat la Zagreb.
Autorul menționa că victoria a fost „cu totul meritată”, românii dominând prin „iuțeală, tactică, mobilitate” și o bună stăpânire a balonului. Era o victorie importantă: trofeul de aur a fost oferit de Regele Alexandru al sârbilor, croaților și slovenilor, iar după acest 3–2 situația în cupă devenea 1–1.
Ziarul Dimineața anunța cum se pregătea orașul Milano pentru anul următor, când se împlineau 100 de ani de la moartea lui Ludwig van Beethoven. Programul era impresionant: la Scala urma să fie prezentat Fidelio, alături de trei simfonii, apoi, sub conducerea maestrului Arturo Toscanini, urmau toate cele nouă simfonii ale lui Beethoven.
Seria aniversară trebuia să culmineze cu interpretarea întregii opere muzicale a compozitorului. Un centenar pregătit nu printr-un singur concert, ci printr-un adevărat maraton Beethoven.
Tot ziarul Dimineața scria că Regina Maria, în cadrul vizitei sale în SUA, ar fi acceptat să se filmeze într-o peliculă la Hollywood pentru un onorariu uriaș, de 5.000 de lire sterline.
O verificare astăzi pe motoarele de căutare confirmă un exemplu de „fake news” din 1926, pornit de la un fapt real.
Presa americană vorbea despre 25.000 de dolari, doar că Regina Maria a dezmințit atunci că avea de gând să devină actriță. La Hollywood urma totuși să meargă, însă ca invitată a lui Mary Pickford și Douglas Fairbanks, „regii neîncoronați ai Hollywood-ului” de la acea vreme.
Autor: Dan Melnic
