Europarlamentar, la Moldova 1: Aderarea R. Moldova la UE până în 2030 este „pe deplin realistă”
Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană intră într-o etapă decisivă, cu perspectiva încheierii negocierilor în 2028 și a semnării tratatului în 2030. Potrivit europarlamentarului român Dan Barna, Republica Moldova se află printre cele mai avansate țări candidate, beneficiind de un nou impuls din partea Bruxelles-ului, care privește extinderea prin prisma securității europene și a presiunilor geopolitice.
Cu 24 de capitole deschise din cele 33 ale acquis-ului comunitar, Republica Moldova își consolidează poziția în fruntea statelor candidate la integrarea europeană.
Calendarul avansat de președinta Maia Sandu - încheierea negocierilor în 2028 și aderarea în 2030 - este considerat realist la Bruxelles. Eurodeputatul Dan Barna a declarat că a discutat pe marginea acestui parcurs, la Strasbourg, cu comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos.
„Am întrebat-o dacă planul propus de Maia Sandu, cu 2028 - încheierea negocierilor și 2030 - semnarea tratatului, mai este realist, iar comisara a spus că speră să devină o realitate și că, din punctul de vedere al etapelor tehnice, Republica Moldova se încadrează în acest calendar în momentul de față. Prin urmare, o perspectivă pentru anul 2030 este una pe care o consider pe deplin realistă”, a declarat Dan Barna, într-un interviu difuzat la emisiunea „În Context” de la Moldova 1, ediția din 13 octombrie.
Deschiderea noilor clustere de negocieri trebuie înțeleasă în contextul unei schimbări de abordare la nivel european, unde extinderea nu mai este privită doar ca un proces tehnic, ci și ca un instrument strategic de consolidare a securității continentale.
„Este important să explicăm contextul deschiderii acestor clustere, pentru că ele vin ca urmare a strategiei de extindere pe care Marta Kos a prezentat-o acum o săptămână și jumătate în cadrul Comisiei. Aceasta vine cu o viziune nouă, proaspătă, în condițiile în care politica de extindere a fost, mulți ani la rând, una destul de rigidă. În prezent, din cauza războiului din Ucraina și a presiunilor geopolitice cu care se confruntă Europa, este evident că Uniunea trebuie să se consolideze. Astfel, politica de extindere este văzută direct ca o politică subsecventă de securitate a Europei”, a explicat europarlamentarul român, la postul public de televiziune.
În opinia sa, lipsa unei perspective europene clare pentru statele din vecinătatea Uniunii ar putea crea vulnerabilități mari, exploatabile de către Rusia, în special în regiunea Balcanilor de Vest și în Ucraina:
„În acel moment, te poți trezi cu o Rusie care presează Uniunea Europeană pe o mare parte din flancul estic și pe cel sudic”, a avertizat Dan Barna.
Europarlamentarul consideră că aspirațiile europene ale statelor candidate reprezintă un argument puternic împotriva celor care pun la îndoială capacitatea Uniunii Europene de a se extinde.
„Este foarte clar că politica de extindere a Uniunii Europene este o una ce asigură zone de rezistență și de întărire a securității europene. (...) Este o zonă asumat europeană. Europa trebuie să arate că are capacitatea de a se extinde și de a crește. (...) În momentul în care ai state care își doresc să devină membre ale Uniunii Europene, state cu elan civic, cu tineri care vor să facă parte din UE, acesta este cel mai puternic argument că proiectul european este unul viu”, a subliniat Dan Barna.
Noua strategie europeană le oferă statelor candidate foi de parcurs cu obiective și calendare concrete.
„Din această perspectivă, ceea ce face Marta Kos, comisara pentru Extindere, este să aducă vânt în pânzele extinderii. Această strategie vine cu elemente foarte clare: foi de parcurs pentru fiecare stat. Iar fruntașele, cele mai pregătite în momentul de față, sunt Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina. Aș zice că Moldova este chiar în fața Albaniei, iar cel mai pregătit este, clar, Muntenegrul”, a punctat europarlamentarul.
Aceste foi de parcurs ar urma să le ofere atât autorităților, cât și cetățenilor o imagine mai clară asupra progreselor realizate și a reformelor necesare. Pentru Republica Moldova, un calendar previzibil funcționează și ca un stimulent direct pentru continuarea transformărilor.
„Cele mai pregătite sunt cele patru țări. Ele primesc acum o foaie de parcurs în care văd foarte clar ce s-a făcut, ce urmează și care este calendarul. Din această perspectivă trebuie privită și deschiderea clusterelor. (...) Prin toți acești pași, cetățenii din aceste state - cetățenii moldoveni, în discuția noastră - pot vedea concret beneficiile statutului de membru al Uniunii Europene. Este, totodată, un stimulent pentru Guvernul de la Chișinău să avanseze cu reformele, având o perspectivă clară”, a punctat Dan Barna.
Eurodeputatul a evidențiat și energia proeuropeană a societății moldovenești, în special a tinerilor, pe care o consideră un factor crucial pentru integrare:
„Moldova este România anilor 2000. (...) Ochii tinerilor moldoveni privesc acum cu speranță spre Europa, iar aceasta este o energie care, sper eu, va aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană”, a conchis europarlamentarul român.
Menționăm că R. Moldova deschide, în seara zilei de marți, 13 octombrie, negocierile pentru Clusterul 2 Piața internă: muncă, recunoașterea diplomelor și comerț și pentru Clusterul 3 Competitivitate și creștere incluzivă: digitalizare, cercetare și fiscalitate.
Negocierile vor fi deschise în cadrul celei de-a patra Conferințe Interguvernamentale Republica Moldova – Uniunea Europeană de la Luxemburg.
Pe 15 iunie, R. Moldova a demarat negocierile pentru Clusterul 1 Valori fundamentale, iar pe 14 iulie - și pentru Clusterul 6 Relații externe.
Astfel, R. Moldova ajunge să negocieze 24 din cele 33 de capitole din procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Anterior, autoritățile de la Chișinău că negocierile pentru celelalte două clustere rămase vor fi deschise până la finele anului curent.
CITIȚI ȘI:
