Revista presei | Igor Dodon lansează la Moscova acuzații nefondate care pot legitima atacurile cu drone asupra R. Moldova
Presa națională continuă să analizeze pericolele la adresa securității R. Moldova, în contextul amenințărilor militare care ar putea veni din partea Federației Ruse. În vizorul mass-media rămâne o investigație realizată de Europa Liberă, care analizează situația grupului rusesc Yandex în Republica Moldova, cu o cifră de afaceri de 7 milioane de euro și taxe 0. Din presă mai aflăm că Republica Moldova și Ucraina au ajuns miercuri la un consens privind debitul de apă deversat în Nistru din lacul de acumulare Novodnistrovsk.
Ziarul Național atrage atenția că miza războiului din Ucraina depășește simpla solidaritate față de un popor agresat, reprezentând o problemă directă de securitate națională pentru Republica Moldova. De la această premisă pornește analiza fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, care avertizează că o pace convenită în condițiile Moscovei ar crea un precedent periculos pentru toate statele aflate în umbra ambițiilor imperiale rusești, precizează publicația. Fostul magistrat atrage atenția că statutul de neutralitate din Constituție nu oferă o garanție reală de protecție și că Republica Moldova trebuie să renunțe la iluzia că partenerii externi o vor apăra necondiționat. Pentru a ilustra caracterul concret al ambițiilor Rusiei, Alexandru Tănase amintește de informațiile apărute în presa internațională privind condițiile de pace formulate de Kremlin, prin care se cere oprirea extinderii NATO și garantarea faptică a faptului că state precum Ucraina, Republica Moldova și Georgia nu vor putea adera la Alianță. În opinia lui Alexandru Tănase, prezența numelui Republicii Moldova în astfel de documente de negociere reprezintă o dovadă clară că miza reală nu este aderarea la o alianță militară, ci însăși suveranitatea și libertatea țării de a-și decide propriul parcurs, rezumă Ziarul Național.
TV8 scrie că achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană pentru Republica Moldova implică costuri ridicate, iar autoritățile mizează inclusiv pe sprijinul partenerilor strategici pentru dotarea Armatei Naționale. Șeful Statului Major al Apărării, Vitalie Micov, a declarat la emisiunea „Alo, TV8” că astfel de echipamente nu sunt disponibile imediat pe piața internațională, fiind necesară, în unele cazuri, producerea lor înainte de livrare. Potrivit acestuia, una dintre principalele dificultăți este disponibilitatea limitată a sistemelor de apărare antiaeriană, dar și prețul acestora. În acest context, Republica Moldova ar putea beneficia de sprijinul partenerilor strategici pentru achiziționarea și operaționalizarea treptată a echipamentelor. Vitalie Micov nu a oferit un termen concret pentru achiziționarea și punerea în funcțiune a unui asemenea sistem, dar a precizat că autoritățile examinează mai multe opțiuni și urmează să prezinte estimări privind costurile și termenele de livrare, notează TV8.
Cooperarea R. Moldova cu statele vecine, România și Ucraina, în special cu Ucraina care are capacități multistructurare în domeniul securității și apărării ar putea ajuta statul nostru pentru a face față avalanșei de drone, obiecte explozive, care survolează tot mai des spațiul aerian, provocând daune majore, a declarat Rosian Vasiloi, expert politici de Securitate, în cadrul emisiunii „La Dosar” de la Radio Chișinău. În R. Moldova urmează instalarea celui de-al doilea radar de supraveghere aeriană pentru depistarea dronelor, însă acest dispozitiv nu va împedica căderea obiectelor explozive, susține Rosian Vasiloi, menționând că este nevoie de conlucrarea mai multor instituții din domeniul apărării. Pe măsură ce incidentele cu drone devin tot mai frecvente, crește și presiunea asupra autorităților pentru a oferi populației spații sigure în care să se adăpostească, remarcă Radio Chișinău. Recent, Guvernul a aprobat un proiect de lege care stabilește reguli mai clare pentru funcționarea și întreținerea adăposturilor de protecție civilă, notează sursa citată.
TVR Moldova atrage atenția că Igor Dodon lansează, de la Moscova, noi acuzații la adresa autorităților de la Chișinău. În timpul unei întrevederi cu reprezentanții partidelor care susțin regimul lui Putin, Dodon a declarat că Republica Moldova ar fi folosită pentru tranzitul de armament către Ucraina. Nu a prezentat dovezi, iar autoritățile îl acuză că promovează mesajele Kremlinului și cer ca declarațiile sale să ajungă în atenția instituțiilor de drept. Ștefan Bejan, expert în cadrul Comunității Watchdog, consideră că Igor Dodon pleacă la Moscova după indicații. „Cu asemenea interlocutori merge Dodon să discute despre cooperare. Cu reprezentanții unei puteri care a pompat sute de milioane de dolari pentru a răsturna ordinea constituțională a R. Moldova, care ocupă, ilegal, o parte din teritoriul țării noastre. Poate fi această vizită catalogată drept trădare de țară? Când te întâlnești cu reprezentanții unui regim exercită presiuni asupra propriei tale țări, trebuie să explici ce cauți acolo și ale cui interese le aperi. ” TVR Moldova amintește că Igor Dodon este deja vizat și într-un dosar penal în care este acuzat de trădare de patrie. În ceea ce privește actuala deplasare la Moscova, liderul socialiștilor susține că asta urmărește consolidarea parteneriatelor politice și a relațiilor interparlamentare dintre Republica Moldova și Federația Rusă.
Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, susține, citat de Cotidianul, că informațiile discutate în cadrul ședinței cu ușile închise a Parlamentului, din 8 octombrie, privind majorarea efectivului Armatei Naționale, ar putea ajunge la Moscova prin intermediul Ambasadei Rusiei de la Chișinău. Totodată, acesta afirmă că vizita lui Igor Dodon în capitala rusă ar avea drept scop obținerea sprijinului politic al Kremlinului pentru alegerile din Găgăuzia, consolidarea poziției Partidului Socialiștilor și atragerea finanțării de la Moscova. Într-un interviu pentru VOT TAK Moldova, Șalaru a declarat că transmiterea informațiilor secrete nu presupune neapărat deplasarea unor persoane în Federația Rusă.
O vizită la Moscova pentru negocieri privind gazele naturale ar putea costa Republica Moldova mai mult decât pare. Avertizarea a venit de la șefa StratCom, Liliana Vițu, în platoul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV. Aceasta consideră că promisiunea gazului ieftin ascunde riscul menținerii dependenței de Rusia, iar nemulțumirile oamenilor legate de facturi și scumpiri sunt exploatate pentru a alimenta noi narațiuni manipulatorii, scrie Jurnal.md. Liliana Vițu consideră că orice deplasare la Moscova pentru negocieri privind gazele naturale este o decizie care nu ar aduce soluții reale, ci ar menține Republica Moldova dependentă de autoritățile ruse. Potrivit Lilianei Vițu, promisiunea gazului ieftin este o iluzie, întrucât prețul acestuia a fost însoțit de-a lungul timpului de presiuni și de dependență politică. Șefa StratCom atrage însă atenția și asupra dificultăților logistice, punând la îndoială felul în care ar putea ajunge gazul rusesc în Republica Moldova în condițiile în care tranzitul prin Ucraina nu mai este posibil.
UE, NATO și războiul: cine pregătește Moldova pentru un conflict cu Rusia – e titlul unui editorial semnat de jurnalistul NordNews, Denis Chirtoca. Din 2022, după ce Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, apropierea de Bruxelles și cooperarea cu statele occidentale au devenit teme recurente în discursurile unor politicieni moldoveni, dar și a oficialilor ruși, remarcă autorul articolului. (...) Una dintre narațiunile promovate este că aderarea la Uniunea Europeană ar însemna automat integrarea în NATO și, în cele din urmă, implicarea într-un conflict cu Federația Rusă. Moldova este prezentată, în unele dintre aceste mesaje, drept o viitoare „a doua Ucraină”. Astfel de declarații continuă să apară și în 2026, observă Denis Chirtoca. „Mesajele diferă ca formulare, dar au un element comun: perspectiva unui război cu Rusia este prezentată drept o posibilă consecință a apropierii Republicii Moldova de Occident și de Europa. Pentru a vedea ce este fapt și ce este interpretare, trebuie să separăm declarațiile politice de documentele oficiale și de acțiunile concrete ale statului. Da, este adevărat că Republica Moldova își dezvoltă și își modernizează capacitățile de apărare. Da, este adevărat și că Uniunea Europeană sprijină financiar anumite proiecte din domeniul apărării. Întrebarea este alta: înseamnă oare acestea o pregătire pentru un război ofensiv cu Rusia sau este vorba de consolidarea capacității de apărare a unui stat neutru, aflat în vecinătatea unui război? ”
Europa Libera transmite că activitatea grupului rusesc Yandex în Republica Moldova va fi analizată în continuare în 2026, iar guvernul va decide ce măsuri să ia, în funcție de rezultatele verificărilor. Autorul articolului îl citează pe vicepremierul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. Anunțul vine după ce o investigație a Europei Libere a arătat că grupul a obținut venituri de peste șapte milioane de euro în țară în 2024, în timp ce firma sa locală a raportat venituri și profit zero. Ministrul a precizat că instituțiile statului verifică activitatea companiei, inclusiv din perspectiva posibilelor riscuri de securitate.
Ziarul de Gardă a scris anterior că, deși în 2023, doi deputați ai partidului de la guvernare au venit cu modificări la mai multe legi pentru a reglementa pentru prima dată platformele electronice de taxi, la aproape trei ani de la obligarea platformei Yandex Go să se înregistreze în R. Moldova, banii pentru fiecare cursă achitată online de clienți au continuat să ajungă în Țările de Jos, iar acum – în Dubai, în timp ce firma deschisă în Chișinău declară doar pierderi, cu venituri de 0 lei.
TVR Moldova transmite că Republica Moldova și Ucraina au ajuns miercuri la un consens privind debitul de apă deversat în Nistru din lacul de acumulare Novodnistrovsk. Ucraina a acceptat să mărească cu 20% debitul de apă deversat de la complexul hidroenergetic. Postul de televiziune precizează că decizia a fost discutată în cadrul unei întrevederi dintre prim-ministrul Vasile Tofan, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, și prim-viceprim-ministrul și ministrul Energiei al Ucrainei, Denis Șmîhal. Deși situația pe cursul superior al Nistrului rămâne complicată, partea ucraineană a acceptat să crească debitul de apă deversat.
