Revista presei internaționale | Kievul răspunde presiunilor SUA cu noi atacuri asupra rafinăriilor rusești
Presa internațională analizează tensiunile dintre SUA și Ucraina, pe fondul incertitudinilor privind sprijinul militar și informațional american. În paralel, publicațiile urmăresc agenda liderilor europeni care se reunesc azi la Bruxelles pentru discuta scumpirea energiei, protejarea industriei europene, viitorul buget al Uniunii și continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Financial Times scoate în evidență anunțul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind reluarea atacurilor asupra rafinăriilor rusești, pe fondul nemulțumirilor față de deciziile administrației americane. Ziarul remarcă faptul că presiunile Washingtonului pentru oprirea acestor lovituri și restricțiile privind utilizarea sistemului de comunicații prin satelit Starlink riscă să slăbească apărarea Ucrainei în fața atacurilor rusești. În analiza sa, publicația citează avertismentul lui Zelenski că renunțarea la loviturile asupra infrastructurii petroliere a Rusiei ar putea favoriza noi înțelegeri între Washington și Moscova, fără să-l determine pe Vladimir Putin să pună capăt războiului. Financial Times mai scrie că, înaintea summitului european de la Bruxelles, liderul ucrainean s-a oprit la Londra pentru a cere un sprijin mai puternic pentru Kiev și intensificarea presiunilor asupra Moscovei.
CBS News investighează motivele pentru care Ucraina nu ar fi primit, în ultimele zile, avertizări prealabile despre unele atacuri balistice rusești. Postul american ia în calcul posibilitatea ca Washingtonul să fi reținut intenționat anumite informații, însă această ipoteză nu este confirmată. Potrivit surselor citate de CBS News, oficialii americani le-au explicat omologilor ucraineni că sistemul de detectare a lansărilor rusești nu ar fi funcționat din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Aceleași surse susțin că oficialii ucraineni pun la îndoială explicația administrației americane pe care o suspectează că a oprit schimbul de informații din motive politice.
The Guardian avertizează că restricțiile privind utilizarea sistemului Starlink ar putea afecta apărarea antiaeriană a Ucrainei și ar putea spori riscurile pentru populația civilă. Rețeaua de comunicații prin satelit este folosită atât pentru coordonarea dronelor militare, cât și pentru dirijarea dronelor interceptoare care încearcă să doboare aparatele rusești de atac de tip Shahed, explică The Guardian. Ziarul face însă o distincție importantă: atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, desfășurate la mare distanță, depind mai puțin de Starlink. Prin urmare, conchide The Guardian, restricțiile ar putea afecta mai puternic capacitatea Ucrainei de a se apăra decât campania sa împotriva infrastructurii petroliere rusești.
Postrivit surselor The Washington Post, oficiali americani au avertizat ambasada Ucrainei la Washington că vor opri imediat schimbul de informații secrete dacă armata ucraineană continuă atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. Potrivit ziarului, avertismentul a amplificat incertitudinile privind sprijinul american, după ce accesul armatei ucrainene la sistemul Starlink a fost restricționat fără explicații prealabile. Publicația precizează că schimbul de informații nu ar fi fost întrerupt complet, însă amenințarea persistă, pe fondul presiunilor exercitate de Washington asupra Kievului pentru oprirea atacurilor asupra rafinăriilor și a altor obiective energetice rusești. Un diplomat european de la Kiev, citat de The Washington Post, admite atât posibilitatea ca apropiații lui Zelenski să folosească informațiile despre sistarea sprijinului pentru a alimenta criticile la adresa SUA, cât și ipoteza că Donald Trump încearcă să-l constrângă pe liderul ucrainean.
The Wall Street Journal descrie deteriorarea relațiilor dintre Washington și Kiev, pe fondul suspiciunilor privind restricționarea accesului armatei ucrainene la terminalele Starlink. Publicația precizează că nu există confirmări că Donald Trump i-ar fi cerut proprietrului Starlink Elon Musk să limiteze accesul Ucrainei la sistemul de comunicații prin satelit. Ziarul precizează că tensiunile s-au accentuat după ce Trump a cerut Kievului să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, a avansat ideea unui acord energetic cu Moscova și a anunțat un armistițiu energetic, ignorat de Moscova. The Wall Street Journal scrie că oficialii ucraineni și europeni reproșează administrației Trump că exercită presiuni asupra Kievului, fără să ceară Moscovei concesii comparabile. Publicația consemnează și criticile din interiorul Partidului Republican: congresmanul Brian Fitzpatrick avertizează că legislativul ar putea interveni dacă se confirmă restricționarea accesului militar ucrainean la Starlink.
Axios constată că apropierea lui Donald Trump de Vladimir Putin, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor intermediare pentru Congres, creează probleme pentru Partidul Republican. Publicația trece în revistă concesiile făcute de președintele american Moscovei în doar cinci zile: relaxarea sancțiunilor pentru a permite exporturile de motorină rusească, criticile la adresa lui Volodimir Zelenski și cererea de schimbare a liderului ucrainean, urmate de anunțarea unui armistițiu energetic pe care Rusia l-a încălcat rapid. În analiza sa, Axios remarcă faptul că avantajele pentru Moscova sunt evidente, în timp ce beneficiile acordului pentru consumatorii americani rămân incerte, experții îndoindu-se că importurile suplimentare vor reduce semnificativ prețurile carburanților. Agenția atrage atenția și asupra riscurilor electorale pentru republicani: un sondaj YouGov din ianuarie arăta că 81% dintre alegătorii care l-au susținut pe Trump în 2024 aveau o părere nefavorabilă despre Putin, iar pierderea controlului asupra Congresului ar putea bloca agenda legislativă a președintelui.
Euronews evidențiază divergențele dintre guvernele europene înaintea reuniunii de două zile a Consiliului European, care începe astăzi la Bruxelles. Potrivit postului paneuropean, unele state cer măsuri urgente pentru reducerea facturilor la energie și protejarea industriei, inclusiv relaxarea temporară a unor reguli fiscale, în timp ce altele avertizează că asemenea intervenții ar putea prelungi dependența de combustibilii fosili. Euronews remarcă și disputa privind bugetul Uniunii: unele guverne vor să limiteze cheltuielile, în timp ce altele insistă asupra protejării fondurilor pentru agricultură și pentru regiunile mai puțin dezvoltate. Pe agenda summitului se află, de asemenea, continuarea sprijinului pentru Ucraina și schimbările instituționale necesare pentru viitoarea extindere a Uniunii, consemnează postul.
Reuters pune accentul pe presiunile economice cu care se confruntă Uniunea Europeană, de la importurile chinezești până la costurile ridicate ale energiei și negocierile privind viitorul buget comunitar pentru perioada 2028–2034. Agenția amintește că deficitul comercial al UE în relația cu China a ajuns la 360 de miliarde de euro în 2025 și ar putea crește și mai mult în acest an. Reuters remarcă apropierea pozițiilor Franței și Germaniei, care cer instrumente mai rapide pentru protejarea producătorilor europeni de importurile considerate dăunătoare, în special în industria chimică și cea a materialelor plastice. În privința bugetului multianual, dezacordurile dintre state persistă, iar liderii europeni urmează să discute vineri și necesarul de finanțare al Ucrainei pentru 2027, mai scrie agenția.
În paralel cu eforturile diplomatice și disputele privind securitatea energetică, persistă incertitudinea asupra evoluției conflictului cu Iranul, transmite CNN. Sursele postului american dezvăluie că Pentagonul a pregătit noi opțiuni militare, inclusiv lovituri asupra infrastructurii energetice și a unor obiective nucleare iraniene. Armata Statelor Unite ar fi elaborat noi planuri de atac asupra infrastructurii energetice și a unor obiective nucleare din Iran, care prevăd inclusiv folosirea celei mai mari bombe nenucleare din arsenalul american, cunoscută drept „mama tuturor bombelor”. Potrivit postului american, utilizarea acestei arme ar marca o escaladare importantă a conflictului, însă oficialii implicați în planificare se îndoiesc că ea ar putea distruge instalațiile nucleare aflate la mare adâncime sau ar schimba decisiv cursul războiului. CNN precizează că președintele Donald Trump a cerut elaborarea unor noi opțiuni militare, inclusiv lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene, deși a declarat public că nu va ordona noi atacuri înaintea alegerilor intermediare pentru Congres, programate la începutul lunii noiembrie. Unii consilieri ai Casei Albe nu știu dacă această promisiune este definitivă, iar oficialii americani continuă să pună la îndoială existența unei strategii care să permită încheierea războiului prin asemenea operațiuni, mai spun sursele CNN.
Între timp, agențiile internaționale de presă descriu cele mai recente confruntări din Orientul Mijlociu. Associated Press relatează că pe fondul unor incidente care perturbă traficul maritim din Golf, Iranul a anunțat scufundarea unei nave comerciale după ce aceasta a lovit o mină navală în Strâmtoarea Ormuz. Agenția precizează că două nave comerciale înregistrate în Singapore au fost lovite de proiectile necunoscute, iar una s-a scufundat, fără să fie clar dacă este aceeași navă despre care au vorbit autoritățile iraniene. Associated Press informează și despre un atac al rebelilor houthi din Yemen, care a avariat sediul companiei petroliere saudite Aramco din orașul Dhahran, fără să provoace victime. În aceeași relatare, Associated Press îl citează pe președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf, care afirmă că Teheranul trebuie să fie pregătit de război chiar și în timpul negocierilor cu Washingtonul, întrucât un eventual acord nu exclude reluarea atacurilor americane.
