De la „alegeri ilegale” la „anularea autonomiei”. Falsurile răspândite înaintea scrutinului din Găgăuzia
Alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, programate pentru 15 noiembrie, sunt însoțite de o serie de afirmații false sau manipulatorii despre organizarea scrutinului. Printre acestea se numără acuzațiile că data alegerilor ar fi fost stabilită ilegal, că autoritățile de la Chișinău ar controla comisia electorală din autonomie sau că introducerea unor cerințe lingvistice pentru candidați ar reprezenta un „filtru politic”. O analiză publicată de Stopfals.md arată că aceste afirmații fie contrazic prevederile legale, fie prezintă denaturat deciziile autorităților.
Una dintre narațiunile identificate vizează componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei (CECG). La o masă rotundă organizată la Comrat, pe 22 septembrie, unii participanți au susținut că cei 15 membri ai instituției ar fi fost „impuși” de la Chișinău, iar alegerile ar urma să fie conduse de autoritățile centrale.
Stopfals explică faptul că membrii comisiei au fost desemnați în baza mecanismului prevăzut de lege. Din cei 15, nouă reprezintă partide parlamentare, câte doi provin din partea Adunării Populare a Găgăuziei și a Judecătoriei Comrat, iar alți doi au fost selectați din Registrul funcționarilor electorali. Prin urmare, publicația califică drept falsă afirmația potrivit căreia întreaga comisie ar fi fost impusă din capitală.
O altă controversă privește obligativitatea cunoașterii limbii române de către candidații la funcția de bașcan. Pe rețelele sociale, această condiție a fost prezentată drept un presupus mecanism prin care autoritățile centrale ar putea împiedica participarea unor candidați incomozi.
Potrivit verificării realizate de Stopfals, cerința este prevăzută de lege, iar constituționalitatea acesteia a fost confirmată de Curtea Constituțională. În plus, nu este prevăzut un examen separat de limbă română. Candidații își demonstrează competențele printr-o declarație și o discuție în limbile română și găgăuză cu reprezentanții comisiei electorale.
Au circulat și afirmații potrivit cărora alegerile pentru funcția de bașcan nu ar putea fi organizate deoarece postul nu ar fi vacant. Stopfals amintește însă că Adunarea Populară a Găgăuziei a constatat oficial vacanța funcției la 17 august 2026, după intrarea în vigoare a hotărârii judecătorești în dosarul Evgheniei Guțul.
Conform explicațiilor prezentate în analiză, Adunarea Populară trebuia să stabilească data alegerilor cu cel puțin 80 de zile înaintea scrutinului. Întrucât acest lucru nu s-a întâmplat, data a fost stabilită de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile Codului electoral.
O altă narațiune este cea privind presupusa „anulare” a autonomiei găgăuze. Președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, a vorbit despre tentative de lichidare a autonomiei, invocând inclusiv situația comisiei electorale regionale.
Publicația precizează că instituția electorală permanentă din Găgăuzia nu a fost lichidată de autoritățile centrale, ci de însăși Adunarea Populară, în 2023. Totodată, decizia Curții Constituționale prin care formarea comisiei electorale a fost atribuită autorităților centrale nu înseamnă retragerea statutului de autonomie al Găgăuziei.
Amintim că alegerile pentru funcția de bașcan și pentru cele 35 de mandate din Adunarea Populară a Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie 2026. Campania electorală a început pe 16 octombrie, iar scrutinul se desfășoară potrivit regulilor generale prevăzute de Codul electoral al Republica Moldova.
CITIȚI ȘI:
