Revista presei interbelice: De la criza lemnelor la școala de box pentru toți. Ce povestea presa acum un secol
Ziarul Dimineața de la București scria că Chișinăul risca să rămână fără lemne de foc în pragul iernii. Depozitele primăriei erau goale, prețurile creșteau vertiginos, iar negustorii amenințau că nu vor mai vinde lemne dacă li se impun prețuri maximale.
Trei băi publice se închiseseră deja, iar școlile riscau să aibă aceeași soartă, din lipsă de lemne pentru încălzire.
Ziarul îl acuza pe primarul Sebastian Teodorescu că nu pregătise orașul pentru iarnă, deși promisese că va asigura lemnele necesare școlilor.
Problema era agravată de exploatarea excesivă a pădurilor și de transportul costisitor. Peste o sută de ani, lemnul încă e o temă discutată.
Ziarul Romania Nouă analiza într-un articol cum au reușit autoritățile țariste să câștige simpatia unor țărani basarabeni, fără să-i rusifice prin școală sau biserică?
Un răspuns interesant îl găsim de la doctorul Calistrat Ceapă, despre viața satelor basarabene sub stăpânirea rusă.
Autorul explica faptul că țăranii își păstraseră limba și tradițiile, dar apreciau unele instituții introduse de ruși, în special zemstvele, organisme de administrație locală.
Prin acestea, oamenii primeau unelte agricole, semințe, ajutor pentru gospodării și chiar îngrijire medicală gratuită. Existau și cooperative și bănci populare care îi sprijineau în perioadele grele. Astfel, susținea autorul, ceea ce școala și biserica rusificatoare nu reușiseră să obțină, administrația începea să câștige prin avantajele materiale oferite țăranilor.
O observație interesantă de acum 100 de ani: oamenii pot respinge politica unui imperiu, dar pot aprecia instituțiile care le oferă ceva gratuit. Iar pământul oferit ulterior de administrația românească țăranilor, nu avea același impact tuturor.
În octombrie 1926, în Basarabia era pusă piatra de temelie a primei Case Naționale.
Evenimentul avea loc în satul Nisporeni, din județul Lăpușna, la exact opt ani de la proclamarea unirii tuturor românilor în sala Sfatului Țării din Chișinău, așa cum amintea ziarul vremii.
Casele Naționale erau gândite ca centre de cultură și educație pentru comunitățile rurale, unde oamenii să aibă acces la cărți, activități culturale și întâlniri.
La ceremonie au participat prefectul județului, Gabriel Niculescu-Mureșeanu, reprezentanți ai societății culturale „Junimea” și ai Centralei Caselor Naționale. A fost amintit și Onisifor Ghibu, căruia organizatorii i-au mulțumit pentru biblioteca donată viitorului așezământ.
În ziarul Universul aflăm că Huliganii terorizau orașele și satele Uniunii Sovietice!
Bandele de răufăcători jefuiau, atacau școli și chiar omorau oameni. În regiunea Tomsk, localnicii organizaseră grupuri de apărare, iar la Ulianovsk o școală de meserii fusese închisă după mai multe atacuri, pentru că miliția nu reușea să intervină.
Problema ajunsese să fie dezbătută public la Moscova. Comisarul sovietic al sănătății, Nikolai Semașko, susținea că 90% dintre infracțiunile huliganilor din Petrograd erau comise sub influența alcoolului.
Dar cea mai neobișnuită propunere venea de la celebrul poet Vladimir Maiakovski: fiecare cetățean ar trebui să urmeze o școală de box, ca să se poată apăra de huligani!
Așadar, în Uniunea Sovietică de acum 100 de ani, când autoritățile nu reușeau să stăpânească huliganismul, Maiakovski propunea o soluție foarte practică: să învețe toată lumea să boxeze!
Autor: Dan Melnic
