Putin acceptă reluarea negocierilor cu Ucraina și SUA în noiembrie. Kremlinul respinge însă unele propuneri de pace
O nouă rundă de negocieri ar urma să aibă loc pentru identificarea unei soluții de încheiere a războiului din Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a acceptat reluarea negocierilor de pace cu Ucraina, sub medierea Statelor Unite, începând din luna noiembrie. Anunțul a fost făcut miercuri, 21 octombrie, de Kremlin, după întrevederea de aproape trei ore dintre liderul rus și trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, desfășurată la Sankt Petersburg.
Potrivit Moscovei, următoarea rundă de discuții ar putea avea loc la Abu Dhabi, începând cu 10 noiembrie, și ar urma să se concentreze asupra garanțiilor de securitate pentru Ucraina și Rusia după încheierea războiului. Deși Washingtonul vorbește despre noi propuneri pentru un acord de pace, Kremlinul susține că unele dintre ideile prezentate nu sunt acceptabile pentru partea rusă, relatează Reuters.
Întâlnirea de la Palatul Konstantinovski din Sankt Petersburg a fost a noua întrevedere directă dintre Vladimir Putin și Steve Witkoff. Aceasta s-a desfășurat într-un moment în care administrația americană încearcă să relanseze procesul diplomatic, iar relațiile dintre Washington și Kiev sunt marcate de noi tensiuni. Discuțiile au fost precedate de eliberarea cetățeanului american Stephen Hubbard, fost profesor, deținut în Rusia, a cărui punere în libertate fusese solicitată de Donald Trump.
Potrivit consilierului prezidențial rus Iuri Ușakov, viitoarele negocieri ar urma să se desfășoare la nivel tehnic, cu participarea reprezentanților Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite. Pe agenda discuțiilor se vor afla mecanismele prin care ar putea fi garantată securitatea celor două state după încetarea ostilităților. Ultima rundă de negocieri trilaterale mediate de Washington a avut loc în februarie, înainte de declanșarea războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran.
Reluarea contactelor diplomatice nu înseamnă însă că părțile s-au apropiat de un compromis. Moscova continuă să insiste asupra condițiilor sale pentru încheierea războiului, inclusiv controlul deplin asupra regiunii Donețk, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și încheierea unui acord de pace cuprinzător, nu doar a unui armistițiu temporar.
Kremlinul, nemulțumit de unele propuneri discutate cu Ucraina
Cu o zi înainte de întâlnirea cu Putin, Steve Witkoff a participat la consultări la Oslo cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderii Finlandei și Norvegiei, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene și NATO. Potrivit unui oficial american citat de Reuters, partea ucraineană a prezentat idei și propuneri noi pentru identificarea unei soluții diplomatice.
În timpul întrevederii de la Sankt Petersburg, Witkoff i-a comunicat liderului rus că discuțiile de la Oslo au înregistrat un anumit progres. Kremlinul a avut însă o reacție rezervată față de rezultatele consultărilor.
„Aceste nuanțe, ca să spunem așa, nu ne satisfac pe deplin”, a declarat Iuri Ușakov, după întâlnirea care a durat aproape trei ore.
Trimisul american a adus la Sankt Petersburg mai multe documente care conțin idei privind un posibil acord de pace, urmând ca acestea să fie examinate de Vladimir Putin. La discuții a participat și Kirill Dmitriev, reprezentantul special al liderului rus pentru investiții și cooperare economică. Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, s-a alăturat ulterior întrevederii prin telefon, pentru a transmite propriile propuneri.
De partea cealaltă, Volodimir Zelenski a declarat că susține continuarea negocierilor trilaterale și speră ca problemele esențiale privind încheierea războiului să fie discutate direct cu Vladimir Putin și Donald Trump. Kremlinul a reiterat însă că o eventuală întâlnire între președinții Rusiei și Ucrainei trebuie pregătită minuțios de echipele celor doi lideri, pentru a putea produce rezultate concrete.
Noua inițiativă diplomatică vine pe fondul presiunilor tot mai mari exercitate de președintele american asupra Ucrainei pentru acceptarea unui acord de pace. Marți, 20 octombrie, Donald Trump a avertizat că Ucraina trebuie să pună capăt războiului, în caz contrar riscând consecințe grave.
Poziția administrației americane provoacă îngrijorări la Kiev și în rândul aliaților europeni, care se tem că Washingtonul ar putea reduce sprijinul acordat Ucrainei în încercarea de a obține un acord cu Moscova. Divergențele s-au accentuat după ce Trump a anunțat, la începutul lunii octombrie, un acord privind exporturile de motorină din Rusia către Statele Unite, menit să contribuie la reducerea prețurilor la combustibili pe piața americană.
Costurile ridicate ale carburanților, amplificate de conflictul cu Iranul, au devenit o problemă politică pentru administrația Trump înaintea alegerilor legislative din noiembrie.
În același timp, autoritățile ucrainene au semnalat dificultăți în accesarea unor informații secrete furnizate de Statele Unite și perturbări ale comunicațiilor militare prin sistemul de sateliți Starshield. Aceste capacități sunt importante pentru identificarea atacurilor rusești și coordonarea operațiunilor militare.
Potrivit unei investigații publicate de The Wall Street Journal, care citează oficiali americani și persoane familiarizate cu situația, miliardarul Elon Musk ar fi dispus, săptămâna trecută, încetinirea funcționării unei versiuni militare a serviciului Starlink, utilizată de Ucraina pentru monitorizarea atacurilor rusești cu rachete balistice.
Musk a susținut anterior că asemenea decizii sunt luate de armata americană sau de președintele Statelor Unite. Donald Trump a negat că ar fi responsabil pentru eventualele restricții, iar secretarul de stat Marco Rubio a declarat miercuri că Washingtonul nu a limitat accesul Kievului la Starlink.
Volodimir Zelenski a afirmat, la rândul său, că în urma consultărilor de marți de la Oslo a fost identificată o soluție pentru depășirea problemelor legate de cooperarea militară și schimbul de informații.
CITIȚI ȘI:
