Alegerile din Găgăuzia, test pentru Chișinău. Kremlinul susține un candidat al serviciilor secrete rusești, avertizează experții
Alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei din 15 noiembrie reprezintă un pericol la adresa securității naționale și a parcursului european al Republicii Moldova, prin tentativele deschise ale Kremlinului de a-și impune exponenții la conducere în UTA Găgăuzia. Avertizările vin din partea expertului Ștefan Bejan și a activistului civic Mihail Sirkeli, care semnalează faptul că rețeaua criminală a fugarului Ilan Șor acționează deschis pentru candidatul susținut de Moscova.
Expertul în securitate Ștefan Bejan critică și modul în care au fost înregistrați unii candidați pentru Adunarea Populară, invocând presupuse legături cu Kremlinul și formațiuni asociate lui Ilan Șor. În opinia sa, istoricul implicării Moscovei în alegerile din Găgăuzia și ascensiunea unor actori politici apropiați de organizații cu orientare pro-rusă ridică semne de întrebare privind independența competiției electorale.
„Comisia Electorală Centrală a fost foarte permisivă cu înregistrarea candidaților. Am văzut acolo niște oameni înregistrați în cursa pentru Adunarea Populară, care au lucrat direct cu partidele afiliate lui Ilan Șor. Au fost membri ai partidului Renaștere. (...) Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când Rusia a intervenit direct în alegerile din UTA Găgăuzia. Atunci, bașcan ales a fost Mihail Formuzal din partea Găgăuziei Unite. Astăzi, una dintre persoanele cu mari șanse să fie bașcan este Fiodor Găgăuz, cel care a înființat și este președintele actual al organizației Găgăuzia Unită. Analogia cu Găgăuzia Unită și Rusia Unită probabil ați înțeles-o cu toții”, a declarat Ștefan Bejan la emisiunea „În Context” de la Moldova 1.
Kremlinul l-a obligat pe Dodon să-l susțină pe Găgăuz
Expertul a invocat și modul în care Fiodor Găgăuz a ajuns să fie susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și imicsiunea Moscovei asupra deciziilor politice din autonomie.
„Fiodor Găgăuz a fost numit candidatul socialiștilor după ce Dodon a declarat că candidatul lor este Uzun. A plecat la Moscova, la Moscova acolo i-a explicat lui de ce Grigore Uzun nu trebuie să fie candidat pe PSRM și, după ce a venit de la Moscova, el a ieșit în conferință de presă, a declarat că Uzun nu știe limba română, că Găgăuz este as pe limba română. Deci omul vorbește limba română mai bine decât noi. Și a doua zi Dodon se afișează alături cu Fiodor Găgăuz. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că Moscova l-a obligat pe Igor Dodon să-l susțină pe Fiodor Găgăuz. Pentru că Fiodor Găgăuz în Găgăuzia nu are susținere politică. El este un no-name”, a susținut Bejan.
Expertul mai atrage atenția asupra dificultăților generate de actualul sistem electoral.
„Bașcanul ales va veni ulterior cu echipa sa în fața Adunării Populare și va trebui să obțină votul de încredere. Și aici este foarte important, pentru că tocmai acest sistem electoral din Găgăuzia, care se va schimba, apropo, în 2030, face ca negocierile privind constituirea unei majorități în Adunarea Populară să fie foarte dificile. Și de multe ori se vând ultimele voturi și se vând foarte scump, cum s-a întâmplat, de altfel, și în 2023”, a declarat Ștefan Bejan.
CEC și camuflarea candidaților afiliați grupului Șor
În opinia sa, legislația națională ar trebui aplicată consecvent în verificarea candidaților și a eventualelor legături cu formațiuni declarate neconstituționale. Expertul consideră că autoritățile electorale ar trebui să examineze situațiile pe care le consideră problematice.
„Aici nici nu trebuie să vii cu o legislație specifică Găgăuziei. Trebuie să aplici doar cadrul național. Ce avem în momentul de față? Curtea Constituțională și alte instanțe judecătorești au stabilit că partidele Șansă, Renaștere, Forța Alternativă sunt moștenitoarele partidului Șor, care a fost declarat neconstituțional. De ce atunci să permiți înregistrarea în cursa electorală unor astfel de oameni? (...) Trebuie să facă cineva o sesizare sau Comisia Electorală să se autosesizeze”, a declarat Ștefan Bejan.
El susține că asocierea publică dintre Igor Dodon și Fiodor Găgăuz poate influența percepția alegătorilor, în condițiile în care legislația electorală prevede mecanisme de identificare a susținerii camuflate.
„În noua legislație electorală avem așa-numiți candidați camuflați sau susținere camuflată. În cazul ăsta este același lucru. Pentru că Dodon, venind de la Moscova, direct la lansarea din Găgăuzia face transfer de imagine. Indirect le arată găgăuzilor cine este candidatul Moscovei. (...) În felul ăsta, este transferul de imagine mascat. Și măcar lucrurile care sunt evidente să le analizăm și să luăm măsuri. Deci, de asta trebuie luate măsuri de a preveni acest lucru”, a explicat expertul.
Riscul nu se limitează la funcția de bașcan
Activistul civic și jurnalistul Mihail Sirkeli consideră că actuala competiție electorală ridică probleme atât în privința verificării candidaților, cât și a orientării politice a viitoarei Adunări Populare. El afirmă că nu se așteaptă ca noua componență a instituției să adopte o poziție favorabilă Chișinăului sau să se distanțeze de influența Moscovei.
„Sunt de acord cu Ștefan Bejan că CEC-ul a fost foarte permisiv. Eu nu știu dacă CEC a testat cunoașterea limbii găgăuze. Vedem că nu prea a testat cunoașterea limbii române. Și dacă ne uităm la candidații care participă în alegerile pentru Adunarea Populară, vedem că acolo practic s-au înregistrat toți activiștii lui Ilan Șor. (...) Nu aștept ca această Adunare Populară să fie cât de cât, să zicem așa, loială Chișinăului sau anti-Moscova. Evident că nu”, a afirmat Mihail Sirkeli.
Acesta îl descrie pe Găgăuz drept un candidat al Moscovei și face trimitere la investigații jurnalistice privind recrutarea unor tineri pentru tabere de antrenament din Rusia.
„Fiodor Găgăuz este candidatul Moscovei. Este clar. (...) El figurează în diferite investigații jurnalistice ca unul dintre organizatorii referendumurilor din 2014 și, mai mult ca atât, al recrutării tinerilor pentru acele tabere de antrenament din Rostov. Deci, sunt interceptări care confirmă acest lucru. Sunt investigații jurnalistice ale publicației RISE care arată că mulți ani Fiodor Găgăuz și Găgăuzia Unită au fost un canal de finanțare a activității politice sub pretinsa finanțare a bisericilor din partea Patriarhiei Moscovei. Dar știm cu toții unde au mers toți acești bani”, a declarat Mihail Sirkeli.
Posibile consecințe asupra integrării europene
Unul dintre riscurile semnalate de Sirkeli este posibilitatea ca viitoarea Adunare Populară să adopte acte normative locale care să intre în contradicție cu obiectivele de integrare europeană.
„Acolo sunt variante mai puțin agresive și mai mult agresive. De exemplu, ne imaginăm că Adunarea Populară va fi realizată cu un bașcan ostil Chișinăului. Este foarte ușor ca această Adunare Populară să împiedice parcursul nostru european. Și nu neapărat să fie escaladări. Este necesar să fie pornit procesul de adoptare a legislației locale care contrazice procesul de integrare europeană. Și atunci asta va trimite un semnal prost partenerilor noștri europeni și va arăta că Republica Moldova nu este în stare să asigure funcționarea instituțiilor de drept pe tot teritoriul Moldovei. Și noi deja am văzut acest lucru. Și noi nu avem mecanisme care vor bloca, deci, utilizarea de Moscova a Adunării Populare împotriva procesului de integrare europeană și împotriva Republicii Moldova”, a avertizat Mihail Sirkeli.
Jurnalistul consideră că autoritățile centrale ar trebui să examineze și competențele speciale ale autonomiei, în special pe cele pe care le apreciază drept vulnerabile la influențe geopolitice.
„Eu nu înțeleg de ce Chișinăul se teme să revizuiască statutul special al UTA Găgăuzia și să excludă de acolo competențe care sunt geopolitice și care pot fi folosite de Moscova și să lase acolo doar competențe care sunt legate de dezvoltarea limbii, identității, culturii găgăuze și dezvoltării economice. Acolo sunt o sumedenie de competențe geopolitice, le-aș numi, pe care Moscova le poate folosi împotriva Republicii Moldova”, a declarat Sirkeli.
Campanie mimată și suspiciunile privind mobilizarea alegătorilor
Activistul afirmă că, din analiza activității campaniei electorale ar exista semnale de repetarea scenariului din 2023, când, în opinia sa, competiția ar fi fost dominată de un candidat susținut de Moscova.
„Noi nu vedem încă începerea campaniei serioase. Doar Fiodor Găgăuz a început campania sa. Și noi am văzut că acolo au adunat 500 de oameni în acea sală din Casa de Cultură. Și eu, sincer vorbind, nu cred că PSRM are așa capacitate. Asta e evident că rețeaua lui Șor a fost conectată deja și ea lucrează pentru Fiodor Găgăuz. Și alți candidați încă nu au început campania sa electorală așa masiv. Doar postări pe rețele de socializare, câteva bannere acolo și atât. Și eu mă tem că noi vom nimeri în situația din 2023, unde a fost un singur candidat principal al Moscovei și tot restul au fost doar anturajul acestui candidat. Ca să creeze impresia că alegerile au fost competitive. Și aici mă tem că vom nimeri în aceeași situație”, a spus jurnalistul.
Sabotarea parcursului european prin Adunarea Populară
Sirkeli susține că autoritățile de la Chișinău nu ar trebui să considere că Rusia va renunța la influența politică în autonomie și le cere să folosească instrumentele legale disponibile pentru a preveni eventualele ingerințe.
„Cine a spus că Moscova se va dezice de dorința sa de a păstra controlul politic în UTA Găgăuzia? Întrebare: ce face Chișinăul? (...) Noi am văzut ce a făcut Rusia cu Găgăuzia în ultimele două scrutinuri. De ce noi nu putem spune că Moscova se va dezice de planurile sale? E evident că va folosi Găgăuzia împotriva Republicii Moldova. Și de ce noi lăsăm Moscova să joace acel joc fără impedimente? (...) Dacă Chișinăul are pârghii administrative, trebuie să le folosească”, a afirmat Mihail Sirkeli. Alegerile, o chestiune de securitate națională
În opinia lui Sirkeli, autoritățile trebuie să analizeze cu atenție riscurile privind posibila influență a unor actori externi asupra viitoarei conduceri a autonomiei.
„Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova trebuie cumva să intervină. Pentru că noi suntem într-o situație mult mai periculoasă decât cu Evghenia Guțul, a fost o păpușă a lui Șor. Dar acum avem toate șansele ca, în funcția de bașcan, să fie promovat un om care este conectat direct cu FSB-ul (n. r. din Federația Rusă). Este evident ce ne așteaptă. Eu cred că noi trebuie totuși nu să combatem corupția electorală, să protejăm și interesul național, să asigurăm securitatea națională. Dar alegerile din Găgăuzia, de multe ori am spus, sunt o chestie de securitate națională”, a conchis activistul în intervenția sa la postul public de televiziune.
Campania electorală în regiune a început pe 16 octombrie
Locuitorii din Găgăuzia sunt așteptați la urne pe 15 noiembrie pentru a-și alege bașcanul și deputații regionali. Pentru funcția de guvernator al Găgăuziei candidează opt persoane: Fiodor Gaguz, Alexandr Stoianglo, Cornel Dudnic, Ivan Kîlcic, Petru Vlah, Ivanna Koksal, Serghei Anastasov și Oleg Garizan.
În competiția pentru funcția de deputat în Adunarea Populară s-au înscris 135 de candidați: 42 sunt desemnați de partide politice (31.1%), iar 93 candidează independent (68.9%).
Alegătorii își vor putea exprima opțiunea de vot în cadrul a 67 de secții de votare. Potrivit datelor din Registrul de Stat al Alegătorilor, în UTA Găgăuzia erau înregistrați, la 9 septembrie, 129.243 de cetățeni cu drept de vot.
Campania electorală a început pe 16 octombrie.
CITIȚI ȘI:
