USMF „Nicolae Testemițanu”, la 81 de ani: Cum a ajuns Institutul de Medicină din Chișinău pe locul patru în Uniunea Sovietică
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” a marcat recent 81 de ani de la fondare, perioadă în care a evoluat de la o instituție considerată de rang secund în sistemul sovietic la unul dintre cele mai importante centre de formare a medicilor din Republica Moldova, cu recunoaștere internațională. Fondată în 1945, într-o perioadă în care spațiul dintre Prut și Nistru se confrunta cu o criză acută de personal medical, instituția a ajuns, în 1965, pe locul al patrulea între cele 87 de institute de medicină din Uniunea Sovietică, după cele din Moscova, Leningrad și Kiev.
Despre etapele care au marcat istoria universității a vorbit doctorul în istorie Ion Xenofontov, cercetător al domeniului, într-un interviu difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
O instituție fondată pe fondul unei crize de personal medical
Înființarea Institutului de Stat de Medicină din Chișinău, în 1945, a fost determinată de lipsa acută a cadrelor medicale și de situația sanitară dificilă din regiune, marcată de numeroase boli și epidemii. Potrivit istoricului Ion Xenofontov, înainte de apariția instituției nu exista o tradiție locală consolidată în domeniul învățământului superior medical.
„Datele statistice vorbesc că în 1944, în spațiul pruto-nistrean, de-abia dacă erau în jur de 30 de medici”, a explicat cercetătorul la Radio Moldova.
În aceste condiții, autoritățile au urmărit atât atragerea specialiștilor din alte regiuni, cât și pregătirea unor noi generații de medici. Potrivit lui Xenofontov, un rol important în constituirea institutului l-au avut cadrele medicale venite din Kislovodsk, în contextul schimbărilor politice provocate de cel de-Al Doilea Război Mondial.
„Și astfel, la Chișinău vine elita medicală a Uniunii Sovietice. Au ajuns la Chișinău la 20 octombrie 1945”, a relatat istoricul.
Generațiile de absolvenți au consolidat instituția
Deși primele cadre didactice au venit din afara regiunii, institutul a început să formeze treptat specialiști care aveau să contribuie la dezvoltarea învățământului și a cercetării medicale pe plan local.
Printre absolvenții care au rămas în instituție și au contribuit la consolidarea acesteia s-au numărat Nicolae Testemițanu și academicianul Gheorghe Palade, reprezentanți ai generației de absolvenți din 1950.
Potrivit lui Ion Xenofontov, cei mai buni studenți au fost atrași ulterior în activitatea didactică și științifică, contribuind la formarea noilor generații de medici și la continuitatea tradiției academice.
Astfel, institutul a reușit să-și dezvolte propriul corp profesoral și să pună bazele unui sistem de educație și cercetare medicală adaptat treptat realităților din Republica Moldova.
De la institut de categoria a doua, la locul patru în Uniunea Sovietică
La început, Institutul de Stat de Medicină din Chișinău avea o singură specialitate – medicina generală – și era considerat o instituție de categoria a doua în sistemul sovietic. Poziția sa reflecta statutul periferic pe care îl ocupa în raport cu centrele universitare consacrate ale Uniunii Sovietice.
Situația s-a schimbat însă după două decenii de activitate. În 1965, o comisie de evaluare a analizat nivelul educațional și științific al institutelor de medicină din Uniunea Sovietică, iar instituția din Chișinău s-a clasat printre cele mai performante.
„În urma unei evaluări făcute în cadrul Uniunii Sovietice, în 1965, o comisie a constatat că, după toți parametrii, indicatorii nivelului educațional științifici, Institutul de Stat de Medicină a fost inclus în top 4 instituții de medicină din Uniunea Sovietică din cele 87 existente”, a precizat Ion Xenofontov.
Potrivit istoricului, instituția din Chișinău s-a clasat pe locul al patrulea, după cele din Moscova, Leningrad și Kiev, o performanță care a confirmat nivelul de pregătire al cadrelor medicale și capacitatea de dezvoltare a centrului universitar.
Recunoaștere internațională și standarde moderne de pregătire
Tradiția performanței s-a păstrat și după destrămarea Uniunii Sovietice. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” s-a afirmat drept una dintre instituțiile de elită ale învățământului superior din Republica Moldova, adaptându-și programele și activitatea la standardele internaționale. Ion Xenofontov a subliniat că universitatea s-a numărat printre primele instituții de învățământ superior din țară care au trecut la standarde internaționale, proces ce a contribuit la recunoașterea pregătirii profesionale a absolvenților săi peste hotare.
„Este printre primele universități care au trecut la niște standarde internaționale, ceea ce le-a permis medicilor noștri ca să fie recunoscuți în orice stat, grație acestor acreditări”, a menționat cercetătorul.
De ce universitatea poartă numele lui Nicolae Testemițanu
Un moment important din istoria instituției îl reprezintă atribuirea numelui lui Nicolae Testemițanu, fost rector al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău și ministru al Ocrotirii Sănătății în anii 1960.
Potrivit lui Ion Xenofontov, decizia a fost luată de colectivul instituției, în cadrul senatului universitar, ca o formă de recunoaștere a contribuției sale la dezvoltarea învățământului și a sistemului medical.
În perioada în care a condus institutul și a deținut funcția de ministru, Testemițanu a încercat să reformeze sistemul de pregătire a specialiștilor și să consolideze dimensiunea națională a educației medicale.
Împreună cu Constantin Matcovschi, prorector pentru activitatea științifică, acesta a susținut introducerea manualelor în limba română în procesul de studii. O parte dintre lucrări au fost aduse de peste Prut, în încercarea de a familiariza viitorii medici cu terminologia medicală în limba română.
Xenofontov a explicat că această orientare a reprezentat un element important al moștenirii lăsate de Nicolae Testemițanu, iar atribuirea numelui său universității a fost o modalitate de a-i recunoaște meritele profesionale și contribuția la afirmarea identității naționale în educația medicală.
Prin cei 81 de ani de activitate, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” rămâne un reper al formării cadrelor medicale din Republica Moldova, iar istoria sa reflectă atât dificultățile perioadei în care a fost fondată, cât și evoluția către un sistem universitar conectat la standardele internaționale.
CITIȚI ȘI:
