Ziua Națională a Radioului | Circa 380.000 de ore de arhivă: Victoria Roșca, omul care are grijă de vocile trecute prin studiourile Radio Moldova
Arhiva Radio Moldova păstrează peste 128.000 de înregistrări, cu o durată cumulată de aproximativ 380.000 de ore, reunind muzică, emisiuni, spectacole radiofonice și mărturii ale unor momente importante din istoria țării. De aproape patru decenii, Victoria Roșca, redactoare-consultantă în redacția Patrimoniu, contribuie la conservarea și transmiterea înregistrărilor către generațiile viitoare.
De Ziua Mondială a Patrimoniului Audiovizual, aceasta a vorbit, la emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova”, despre munca migăloasă din arhivă, trecerea de la benzile magnetice la suporturile digitale și legătura profundă pe care o are cu radioul.
Victoria Roșca își amintește cu drag de primii ani de activitate la Radio Moldova, când colectivul era mai restrâns, iar relațiile dintre colegi aveau o puternică dimensiune familială. De-a lungul timpului, generațiile s-au schimbat, tehnologiile au evoluat, însă interesul pentru istorie și pentru păstrarea patrimoniului sonor a rămas o constantă în activitatea sa.
„Era foarte vesel. Era multă lume, ne cunoșteam unii pe alții, absolut toți, glumeam, ne întâlneam la multe manifestări, la multe sărbători. Era foarte interesant. Era ca o familie, practic”, își amintește Victoria Roșca despre atmosfera din primii ani petrecuți la radio.
Această apropiere de colegi și pasiunea pentru munca de arhivă au contribuit la parcursul său profesional de aproape 40 de ani. În trecut, structura în care activează se numea Radiofond, iar activitatea de conservare a înregistrărilor a rămas pentru ea un domeniu deosebit de captivant.
Dragostea pentru istorie ar fi putut să o îndrepte chiar spre arheologie, mărturisește aceasta, însă a ales jurnalismul, păstrându-și interesul pentru descoperirea și valorificarea trecutului.
O arhivă cu sute de mii de ore de istorie
Astăzi, patrimoniul sonor al Radio Moldova cuprinde peste 128.000 de înregistrări, cu o durată totală estimată la aproximativ 380.000 de ore. O mare parte din acest fond este reprezentată de înregistrări muzicale, care depășesc 90.000 de unități și includ creații din diferite genuri, de la muzică academică și muzică ușoară până la muzică pentru copii.
Arhiva cuprinde, de asemenea, emisiuni de actualitate, programe literare, spectacole de teatru și alte producții radiofonice considerate importante pentru patrimoniul cultural și istoric al Republicii Moldova. Materialele sunt predate în fond de redacțiile instituției, pentru a fi păstrate și pentru a putea fi valorificate ulterior.
O parte considerabilă a înregistrărilor este păstrată pe benzi magnetice, depozitate pe rafturile fonotecii. În ultimele două decenii, compact-discurile au devenit un alt suport important pentru conservarea materialelor sonore.
Pentru cei care nu au cunoscut tehnologia analogică, benzile magnetice pot părea obiecte de muzeu. Pentru oamenii care lucrează în arhivă, acestea reprezintă însă suporturi esențiale ale memoriei instituției și o sursă de informații care nu poate fi înlocuită.
Victoria Roșca își amintește de reacția unui tânăr care, ajuns în fonotecă, a privit nedumerit o bandă magnetică și a întrebat ce este. Explicația a fost simplă, dar semnificativă pentru istoria radioului: fără aceste suporturi, multe dintre înregistrările care au definit activitatea instituției nu ar fi putut fi păstrate în forma lor originală.
De la benzile magnetice la arhiva digitală
Digitalizarea a schimbat considerabil modul în care sunt identificate și consultate înregistrările. În prezent, cea mai mare parte a informațiilor despre materialele din arhivă este introdusă într-o bază de date, ceea ce le permite angajaților să găsească mai ușor documentele sonore de care au nevoie.
Documentaristele contribuie la completarea și actualizarea bazei de date, înregistrând informațiile despre materiale și facilitând accesul la acestea. Procesul nu este însă încheiat, iar o parte dintre înregistrări mai trebuie prelucrate și documentate.
Trecerea la formatul digital este esențială pentru conservarea patrimoniului, deoarece niciun suport fizic nu poate garanta păstrarea informației pentru totdeauna.
„Cred că este foarte important, fiindcă orice suport, cât de bun ar fi, are viața lui, mai ales când e vorba de compact-discuri, ele nu sunt așa de durabile. Dar, în server, speranța noastră este că se va păstra informația încă mulți, mulți ani”, explică Victoria Roșca.
Pentru Victoria Roșca, fiecare înregistrare reprezintă o parte din memoria instituției și, implicit, din istoria societății. Dincolo de cifrele impresionante ale arhivei se află vocile oamenilor, creațiile muzicale și momentele care au marcat viața culturală și publică a țării.
Radioul, o a doua casă
Legătura Victoriei Roșca cu Radio Moldova a început încă din copilărie. Pe atunci, participa la activitățile corului școlii și venea la radio pentru înregistrări. Ulterior, a fost invitată și la emisiuni pentru copii, inclusiv la programe muzicale prezentate alături de Mariana Bahnaru.
„Radioul? Și copilăria mea, și adolescența mea, și prezentul meu este radioul”, spune Victoria Roșca, evocând anii în care venea la studiouri pentru a cânta și pentru a participa la emisiuni.
Pasiunea pentru istorie și patrimoniu se împletește, astfel, cu o experiență personală de lungă durată, construită în interiorul instituției. Pentru ea, radioul nu înseamnă doar un loc de muncă, ci și spațiul în care s-au adunat amintiri, prietenii și experiențe care i-au marcat viața.
Păstrarea patrimoniului sonor presupune mai mult decât conservarea unor benzi sau transferul unor fișiere în format digital. Înseamnă grija pentru vocile care au trecut prin studiourile radioului, pentru muzica și spectacolele care au însoțit generații și pentru mărturiile care pot ajuta, peste ani, la înțelegerea istoriei Republicii Moldova.
Interviul difuzat la emisiunea „Dimineața cu Radio Moldova” de la Radio Moldova poate fi audiat mai jos.
CITIȚI ȘI:
