Expert: Blocajul politic din Israel poate prelungi criza regională și presiunile la energie
Situația politică din Israel este marcată de incertitudine în urma scrutinului parlamentar, în condițiile în care nici blocul condus de premierul Benjamin Netanyahu, nici opoziția fostului șef al Marelui Stat Major, Gadi Eisenkot, nu a obținut o majoritatea necesară pentru a guverna. Expertul în Orientul Mijlociu Cătălin Gomboș afirmă că soluția depinde și de eventuale evoluții de securitate, în timp ce tensiunile cu Iranul continuă să afecteze securitatea regională și piețele energetice.
Potrivit rezultatelor preliminare ale scrutinului din 27 octombrie, se conturează o fragmentare a Parlamentului israelian. Potrivit datelor publicate de presa israeliană, în Legislativul cu 120 de locuri blocul condus de Benjamin Netanyahu era proiectat să obțină 53 de mandate, cel al opoziției conduse de Gadi Eisenkot — 48, iar partidele arabe — 19. Pentru o majoritate sunt necesare 61 de mandate, astfel că negocierile pentru formarea Guvernului se anunță dificile. În condițiile în care niciuna dintre tabere nu dispune de suficiente voturi pentru a forma o majoritate, nu sunt excluse organizarea unor alegeri anticipate sau formarea unui guvern de uniune națională.
„În parlament rămâne un blocaj și la un moment dat vor trebui convocate din nou alegeri anticipate. Un nou ciclu care poate fi și acesta prelungit la rândul lui până când rezultatele ies într-un fel sau altul. Și vedem de la aceste alegeri că e destul de greu să se formeze o majoritate în Israel. (...) Mai există și varianta unui Guvern de Uniune Națională care poate fi impus în diferite circumstanțe. Fie se înțeleg părțile între ele pentru că consideră că vor să iasă din criză sau să izoleze partidele arabe. Fie avem o criză de securitate. S-a întâmplat chiar în urmă, cu câțiva ani, imediat după ce a izbucnit războiul din Gaza”, a explicat expertul expertul și jurnalistul Cătălin Gomboș la emisiunea „În Context” de la Moldova 1.
Opoziția are nevoie de compromisuri
Guvernarea alternativă „depinde de disponibilitatea de compromis a coaliției, a opoziției israeliene” de a coopera cu formațiunile arabe: opoziția israeliană nu este omogenă, iar sprijinul parlamentar al partidelor arabe ar putea deveni o soluție.
„Eisenkot a respins orice cooperare cu arabii, dar nu toate partidele sunt probabil atât de radicale, plus că nu trebuie neapărat ca formațiunile arabe să fie aduse la guvernare. Pentru că și pentru ele Netanyahu este inamicul numărul unu. (...) ar putea decide să sprijine din Parlament, fără a face parte din guvernare și s-a vehiculat și această variantă, ar putea să sprijine această coaliție din Parlament. Însă nici această situație n-ar fi ideală, pentru că avea la guvernare o coaliție extrem de instabilă, care ar depinde de voturile arabilor”, a declarat Cătălin Gomboș.
Expertul consideră că o schimbare de guvern ar putea modifica și presiunile politice asupra deciziilor privind războiul din Gaza.
„Netanyahu, de-a lungul timpului, a fost acuzat în mai multe rânduri că a prelungit războiul din Gaza sau a lăsat să-i scape oportunități de a face pace în Gaza, inclusiv la șase luni, tocmai pentru a-și asigura supraviețuirea politică, la presiunea acestor partide de extremă-dreaptă care sunt în coaliția sa. Acea presiune ar dispărea cumva în cazul în care ar veni opoziția la guvernare, și atunci ar avea mai mult spațiu de manevră”, a afirmat jurnalistul.
Conflictul cu Iranul rămâne o miză majoră
Evoluțiile din Orientul Mijlociu sunt influențate și de politica Statelor Unite, unde războiul cu Iranul este un subiect sensibil pentru electorat. Gomboș susține că există planuri comune americano-israeliene pentru reluarea unor operațiuni împotriva Iranului, însă decizia finală a fost amânată.
„După alegerile din Statele Unite, orice se poate întâmpla. Știm că nu doar că există planuri comune americano-israeliene pentru reluarea unor operațiuni împotriva Iranului ca să forțeze ieșirea din acest impas în care ne aflăm de câteva luni în zona Golfului, dar că s-au și antrenat pentru așa ceva. Și există informații că în câteva rânduri au fost pe punctul de a lansa din nou operațiunile, dar s-a răzgândit Donald Trump în ultimul moment”, a declarat editorialistul. În opinia sa, războiul a schimbat inclusiv poziția Iranului în regiune. Deși regimul de la Teheran se confrunta cu „o criză economică profundă iar regimul era puternic contestat”.
„După acest război, Iranul a primit niște ași, Strâmtoarea Ormuz, prin care blocând-o, a bulversat piețele internaționale energetice. Și asta vedem că afectează alegerile din Statele Unite, de exemplu, acum. Deci este o înfrângere directă, teoretică, deocamdată. Sondajele arată că republicanii lui Trump sunt în declin, iar unul din motive este această creștere a prețurilor la combustibil, generată de războiul din Iran”, a explicat Gomboș.
Amenințarea nucleară, linia roșie pentru Israel
Dacă există diferențe politice profunde în Israel, potrivit expertului, în cazul unui eventual program nuclear militar iranian, presiunea asupra oricărui guvern israelian ar fi foarte mare.
„Un foarte mare procent dintre israelieni care trece dincolo cu mult de susținătorii lui Netanyahu consideră că Iranul este o amenințare și mai ales o armă nucleară iraniană. (...) Într-o astfel de situație ipotetică când Iranul ar fi pe punctul de a-și fabrica arma nucleară, vreun guvern israelian n-ar mai sta la discuții pentru că e o problemă de supraviețuire”, a spus mai jurnalistul. Gomboș a mai amintit că riscurile pentru piețele energetice nu se limitează la petrolul care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Țările din Golf sunt importante și pentru aprovizionarea cu gaze naturale, combustibili și materii prime utilizate în producția de îngrășăminte. Potrivit expertului, vulnerabilitatea infrastructurii energetice și a rutelor comerciale ar putea amplifica efectele unui nou conflict.
Europa și Republica Moldova, expuse scumpirilor
Pentru Europa, inclusiv Republica Moldova, o criză prelungită în Orientul Mijlociu ar putea însemna prețuri mai mari la combustibili și încălzire, în special în perioada rece.
„E o consecință pe care le simțim la buzunar. În primul rând prețul la energie care pleacă de la combustibil până la încălzire, că vine acum iarna și nu o să fie o iarnă extrem de ușoară. Pentru că problema este că a trecut deja aproape un an de la războiul din Iran. S-a recurs la o mare parte din rezervele care existau, tocmai pentru a atenua această criză. Deci nu mai este la fel de mult spațiu de manevră cum era la începutul lunii martie”, a declarat expertul.
Alternativele de aprovizionare sunt, la rândul lor, vulnerabile. Rutele prin Marea Roșie sunt complicate de conflictul cu rebelii houthi din Yemen, iar atacurile asupra infrastructurii și amenințările la adresa porturilor pot perturba transportul.
„Europa n-o să renunțe la sancțiuni. Rusia, oricât se laudă rușii, nu are capacitatea de a furniza. Chiar în aceste zile trebuie să ajungă în Statele Unite pe motorina mare a înțelegerea făcută de Donald Trump cu Vladimir Putin. Or, experții au spus că toată cantitatea, nu numai ce vine în zilele astea, toată cantitatea convenită a la 1,8 milioane de tone acoperă consumul Statelor Unite pentru vreo două zile. Deci este o picătură într-un ocean, nu are cum să afecteze, să ducă în jos prețurile mai mult de câțiva cenți câteva zile”, a conchis Cătălin Gomboș.
