Corespondență Dan Alexe | O foaie de parcurs fără kilometri: Ce va propune Comisia de la Bruxelles pentru R. Moldova
Miercuri, 4 noiembrie, Comisia Europeană va face publice rapoartele privind progresul principalelor țări candidate în drumul spre Uniunea Europeană și anume: două țări din Balcanii de Vest, Muntenegru și Albania, urmate de R. Moldova și Ucraina. Toate aceste patru țări vor primi ceea ce a fost numit o „foaie de drum“, sau o „foaie de parcurs”. În așteptarea publicării lor, Teleradio Moldova 1 a avut acces la documente în forma lor actuală.
Progrese și încurajări, dar fără date precise
Principalul document care va fi făcut public miercuri 4 noiembrie, intitulat modest, „O Europă mai puternică prin extindere”, trebuie, ca orice text de la Bruxelles, citit de două ori: o dată pentru ce spune și încă o dată pentru ce trebuie citit printre rânduri.
Textul nu conține, așa cum se așteptau multe capitale ale țărilor candidate, jaloane sau date precise, nici măcar pentru Muntenegru care e prevăzut să încheie anul acesta totalitatea capitalelor din negociere, urmând ca potențial anul viitor să poată semna tratatul de aderare, după care pasul următor ar fi aprobarea tuturor parlamentelor naționale urmând ca Muntenegru să intre în anul 2030.
Dar nici pentru Muntenegru nu se oferă o dată precisă, mai ales după ce Croația a emis obiecții de ultima oră.
Sigur, textul nu se zgârcește cu laudele. R. Moldova, scrie Comisia, a făcut reforme consecvente „în ciuda unor presiuni externe fără precedent”. Toate clusterele de negociere au fost declarate pregătite de deschidere încă din decembrie 2025. R. Moldova are o nouă lege a presei, aliniată la normele europene, și relansează reforma administrației locale, adică unirea comunelor mici înaintea alegerilor locale din 2027. Și-a legat rețeaua energetică de cea europeană și s-a desprins de gazul rusesc. Beneficiază de un Plan de creștere de 1.9 miliarde de euro.
În privința orarului și jaloanelor precise ale aderării, însă, trebuie mereu avut în vedere că nu poate fi controlat în niciun fel calendarul parlamentelor naționale, care au puterea de a aproba sau nu în funcție de capriciile politicii domestice.
Să nu uităm, de pildă, că în Belgia este vorba de șase parlamente, ale tuturor entităților, și că unul dintre ele, Parlamentul vallon, a putut bloca vreme de un deceniu parafarea unui tratat internațional al întregii Uniuni Europene cu Canada, din pricina temerii agricultorilor valloni.
În cele din urmă, tratatul comercial cu Canada a fost semnat anul acesta după ce Parlamentul vallon și-a ridicat ultimele obiecții.
UE: „o ancoră de pace și stabilitate”
Într-o lume a nesiguranței, a competiției strategice și a războiului, raportul amintește că Uniunea Europeană rămâne „o ancoră de pace și stabilitate”. Extinderea e „o investiție în securitatea colectivă”. Iar noutatea anului e un cuvânt la modă: roadmaps, foi de parcurs.
Patru țări, considerate cele mai avansate, vor primi așadar fiecare câte una: Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina. Pe această listă, Muntenegru și Albania sunt veteranii sălii de așteptare.
Negociază de ani buni și și-au anunțat deja termenele-țintă pentru încheierea negocierilor. Alături de ele, R. Moldova și Ucraina, venite în sală abia în 2022, pe fondul războiului. Pentru Chișinău, a fi pus în același paragraf cu balcanicii e deja o realizare considerabilă.
Un detaliu de retorică și strategie: în versiunea pe care am văzut-o, la capitolul clusterelor deschise scrie „Clusterele 1, (2, 3 de confirmat) și 6”. Paranteza dreaptă e cea mai sinceră frază din tot documentul. Diplomații încă negociază ce s-a negociat.
Și acum, încă o dată ce nu spune textul: nu spune când se vor face pașii concreți. Foile de parcurs, explică Comisia, conțin „priorități clare, cu calendare și rezultate”, dar sunt doar „un cadru de timp pentru organizarea muncii”, „condiționat de îndeplinirea cerințelor”, și vor fi „actualizate pe măsură ce situația evoluează”.
Pe românește: avem o hartă, avem o direcție, dar kilometrii nu sunt trecuți pe ea. Și ca să nu rămână vreun dubiu, Comisia Europeană precizează că termenele-țintă „nu pot înlocui îndeplinirea condițiilor de aderare”.
Muntenegru și Albania și-au fixat singure date și au primit mari încurajări. R. Moldova primește o foaie de parcurs, dar nu o dată precisă. De ce? Pentru că Moldova rămâne, în continuare, cuplată de facto cu Ucraina.
Cele două au depus cererea de aderare în aceeași săptămână, au primit statutul de candidat în aceeași zi și, până acum, au avansat în tandem. În aproape fiecare paragraf al documentului, numele lor apar împreună: „R. Moldova și Ucraina au făcut reforme importante”, „R. Moldova și Ucraina și-au integrat sistemele energetice”, „R. Moldova și Ucraina luptă împotriva ingerințelor străine”. Ca doi gemeni îmbrăcați la fel de o mamă grijulie.
Doar că gemenii nu sunt identici. Ucraina e o țară de mărimea Franței, în război, cu o agricultură care sperie fermierii europeni și cu un buget pe care Uniunea l-ar putea plăti ani la rând. R. Moldova are sub două milioane și jumătate de locuitori. Cu Ucraina, orice decizie trece prin capitale nervoase, iar unele, cum a fost Budapesta lui Viktor Orbán, au blocat-o ani de zile.
R. Moldova, singură, ar fi probabil o formalitate. Cuplată cu Ucraina, devine o chestiune geopolitică. La Bruxelles se vorbește de mult, în surdină, despre o „decuplare”. Oficial, principiul e „fiecare după propriile merite”, iar documentul o repetă de mai multe ori. În practică, R. Moldova e tratată ca balcanicii la capitolul laude și ca Ucraina la capitolul calendar.
Există apoi și vești mai puțin roz. Comisia notează că economia moldovenească a crescut cu 2.4%, dar că această creștere nu s-a mai păstrat în 2026, din cauza vulnerabilității la șocurile energetice și a exporturilor slabe. Cu alte cuvinte, reformele merg mai repede decât salariile.
Așadar, săptămâna viitoare, Chișinăul va primi o foaie de parcurs elegantă, cu priorități, cu indicații pentru continuarea reformelor, dar fără data sosirii. Seamănă cu un bilet de tren pe care scrie destinația, dar nu și ora. Se știe doar că trenul pleacă. Și că în același vagon călătorește și Ucraina.
