Revista presei | Top 5 cele mai scumpe proiecte de investiții din Planul de Creștere al UE: drumuri, rețele de apă și infrastructură aeroportuară
În centrul atenției presei este evenimentului „Construim Moldova”, dedicat investițiilor realizate prin Planul de Creștere al Republicii Moldova, susținut de Uniunea Europeană. Din presă mai aflăm că Energocom a cumpărat primele două milioane de metri cubi de gaze de pe piața ucraineană, la un preț mai avantajos, urmând să extindă achizițiile, ceea ce, potrivit autorităților, ar putea crea premise pentru reducerea tarifelor.
Moldova 1 constată că primele 100 de zile de mandat ale Executivului condus de Vasile Tofan vin la pachet cu un bilanț marcat atât de proiecte lansate, cât și de nemulțumiri venite din partea opoziției. Aceasta critică dur rezultatele primului trimestru, invocând scumpirile și lipsa unor măsuri economice resimțite de cetățeni. În context, expertul Corneliu Coteț opinează că evaluarea activității Guvernului după primele 100 de zile este prematură, dar apreciază totuși că executivul a făcut pași în direcția unor angajamente asumate, inclusiv în domeniul investigațiilor din instituțiile statului și al pregătirii proiectelor de dezvoltare. „Până la urmă, cred că este greu de făcut o concluzie dacă cele 100 de zile sunt pozitive pentru guvernul Tofan, dar cred că, în mare parte, el și-a respectat până în acest moment promisiunile pe care le-a făcut. Începând cu investigațiile în instituțiile de stat, chiar și cu lista de proiecte pentru Planul de creștere, pentru consolidarea forțelor în ceea ce ține de infrastructura mare prin noul centru Moldova Project”, a declarat expertul. Corneliu Coteț consideră că o parte dintre dificultățile economice ale țării sunt influențate de factori externi, inclusiv de inflație și de scumpirea energiei, asupra cărora autoritățile de la Chișinău au o capacitate limitată de intervenție.
De la energie, infrastructură, la educație, sănătate și agricultură. Guvernul de la Chișinău a prezentat 19 proiecte majore de investiții ce urmează a fi realizate și finanțate, în următorii ani, prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, rezumă RFI. ” O țară europeană nu se declară, o țară europeană se construiește”, a menționat premierul Vasile Tofan la evenimentul ”Construim Moldova”. Prioritatea Guvernului este accelerarea lucrărilor și finalizarea investițiilor în termenele stabilite, a subliniat șeful cabinetului de miniștri. RFI notează în context că cele 19 proiecte se află la diferite etape de pregătire și realizare, unele sunt deja avansate, iar altele, la etapa studiilor de fezabilitate tehnică.
Iar Ziarul de Gardă publică un Top al celor mai scumpe proiecte de investiții din Planul de Creștere al UE: drumuri, rețele de apă și infrastructură aeroportuară. Potrivit platformei guvernamentale dedicate investițiilor, termenele de realizare a proiectelor sunt cuprinse între 2030 și 2035, precizează ZdG. Centura Chișinăului, un terminal nou la Aeroportul Chișinău, autostrada Ungheni-Chișinău, drumurile R7 și M3, apă potabilă în Nord, Sud și Găgăuzia, sunt printre cele mai costisitoare proiecte care urmează a fi implementate în următorii ani. Spre exemplu, autoritățile planifică finalizarea lucrărilor la Centura Chișinăului în primul trimestru al anului 2032, detaliază autorul articolului, precizând că la moment, se finalizează studiul de fezabilitate, urmând să fie elaborat proiectul tehnic în 2027, iar lucrările propriu-zise să înceapă în 2028. Construcția autostrăzii Ungheni-Chișinău se află la etapa elaborării studiului de fezabilitate, iar în 2027–2028 urmează procesul de achiziții și lansarea lucrărilor. Conform portalului „Construim Moldova”, investiția se ridică la 300 de milioane de euro, termenul de finalizare fiind al treilea trimestru al anului 2031, detaliază ZdG.
Peste 95% dintre localitățile Republicii Moldova urmează să aibă acces la apă la robinet până în anul 2030, iar 65% să beneficieze de servicii de canalizare. Potrivit Moldpres, angajamentele au fost prezentate de vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul evenimentului „Construim Moldova”, dedicat investițiilor realizate prin Planul de Creștere al Republicii Moldova, susținut de Uniunea Europeană. Potrivit oficialului, autoritățile își propun construcția unor magistrale cu o lungime totală de aproximativ 697 de kilometri.
Unde merg miliardele externe? - Veridica publică o radiografie a asistenței internaționale în 2025. Cea mai sensibilă chestiune care apare frecvent în spațiul public este: unde au mers miliardele din asistența externă? Adică, pentru ce au fost cheltuite aceste resurse financiare importante? – constată autorul articolului, Ion Preașcă. Lider rămâne sectorul energetic (31,9% din total), care a atras circa 459,9 milioane de euro (cu participarea a 16 donatori majori). Acest lucru se datorează în special crizei energetice de la începutul anului 2025, când Gazprom a sistat aprovizionarea cu gaze a regiunii transnistrene, iar donatorii externi - în special UE - au ajutat Republica Moldova să prevină o criză umanitară prin achiziționarea de gaze, compensații pentru gospodăriile vulnerabile etc. Totodată, au fost finanțate proiecte de eficiență energetică și de tranziție spre surse regenerabile. Pe locul al doilea se află sectorul economic, cu circa 260 de milioane de euro (17,9%), sprijinit în principal de UE și Banca Mondială. Intervențiile au acoperit domenii variate: de la simplificarea reglementărilor pentru afaceri și sprijinul pentru IMM-uri, până la digitalizarea a 88 de servicii, atragerea investițiilor și alinierea la standardele pieței unice europene. Educația a beneficiat de fonduri în valoare de 118,2 milioane de euro (8,2%), cu accent pe modernizarea infrastructurii școlare, consolidarea capacității didactice și integrarea elevilor în experiențe educaționale aliniate standardelor europene.
De pe Jurnal.md aflăm că acordul de cooperare tehnico-militară dintre Republica Moldova și Ucraina va fi făcut public după ce va fi ratificat de către ambele părți. Asigurările vin din partea ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, în contextul acuzațiilor făcute de opoziție privind secretizarea documentului. În cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV, ministrul a precizat că opoziția a avut acces la textul acordului încă din martie curent, atunci când acesta a fost discutat în cadrul comisiei parlamentare de profil. „Acest acord este discutat de părți începând cu anul 2019 și până în 2021. În această perioadă, cei care astăzi condamnă erau la conducere. Unii erau prim-miniștri sau chiar miniștri ai Apărării. Se vede că au memorie scurtă și nu țin minte ce procese desfășurau. Acest acord a fost aprobat de Comisia politică externă în 2021. Este un acord foarte important, pentru că acordul-cadrul cu Ucraina nu este detaliat la capitolul tehnico-militar. Ucraina a semnat asemenea acorduri cu țări europene inclusiv. În 2025 am convenit să ne întoarcem la acest subiect. Cele mai bune instrumente folosite actualmente pentru a te apăra împotriva pericolelor care vin din Rusia”, a declarat Anatolie Nosatîi în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.
Agenția IPN transmite că Energocom a cumpărat primele două milioane de metri cubi de gaze de pe piața ucraineană, la un preț mai mic decât cel de pe piața spot TTF, și a revândut cu profit volume contractate anterior. Premierul Vasile Tofan a anunțat că operațiunea a avut loc după conectarea Energocom la bursa de gaz din Ucraina și că autoritățile vor să achiziționeze volume mai mari, mai scrie IPN. „Sunt volume mici, două milioane de metri cubi, dar am vrut să testăm mecanismul, să vedem că putem achiziționa din Ucraina gaz mai ieftin și putem să ieșim din contractele pe care deja le avem”, a declarat Vasile Tofan. Premierul a precizat că Energocom a contractat deja aproximativ 90% din necesarul de gaze pentru această iarnă. Compania urmărește să extindă achizițiile de pe piața ucraineană și să identifice volume mai mari de gaze la prețuri avantajoase, ceea ce ar putea crea premise pentru reducerea tarifelor.
NordNews relatează că peste 30 de tractoare și utilaje agricole au fost scoase la protest în raionul Fălești. Fermierii spun că se confruntă cu o situație financiară tot mai dificilă, după un an cu recolte slabe, cheltuieli ridicate și prețuri mici la produsele agricole. Agricultorii au cerut prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, dar și măsuri suplimentare de sprijin pentru fermele mici și mijlocii. Manifestația a avut loc pe 29 octombrie, la o lună după protestele precedente. Agricultorii susțin că revendicările prezentate la protestul din septembrie au rămas nesoluționate. Aceștia avertizează că veniturile actuale pun în pericol continuarea activității fermelor și spun că eliminarea mecanismului de licențiere a importurilor ar putea agrava situația.
Portalul Deschide.md relatează că Parlamentul va organiza audieri pentru a stabili circumstanțele în care s-a produs compromiterea datelor personale care vizează aproximativ 750 de mii de cetățeni moldoveni. Președintele Legislativului, Igor Grosu, susține că este necesară o anchetă pentru a identifica instituția responsabilă de incident. Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a anunțat că audierile vor avea loc miercuri, 4 noiembrie. Potrivit deputatului, ținând cont de prezentarea unor informații cu caracter confidențial, ședința va fi una cu ușile închise.
