Revista presei internaționale | Kievul contestă formula negocierilor propusă de Moscova; Bulgaria înclină spre Rusia
Presa internațională analizează evoluțiile războiului din Ucraina și schimbările politice din Europa, care ar putea influența sprijinul occidental pentru Kiev. Mai multe publicații descriu impactul alegerilor prezidențiale din Bulgaria, criza instituțională din Polonia, miza electorală a politicilor lui Donald Trump în SUA și impasul politic din Israel.
Ukrainska Pravda analizează eforturile diplomatice ale Ucrainei de a ieși din formula de negocieri impusă de Rusia, care continuă să condiționeze încheierea războiului de concesii teritoriale. Publicația observă că Washingtonul încearcă să atragă Moscova prin stimulente economice, în timp ce europenii insistă să participe direct la discuțiile privind viitoarea arhitectură de securitate a continentului. Ukrainska Pravda estimează că propunerea președintelui Volodimir Zelenski de a opri luptele de-a lungul actualei linii a frontului ar putea muta negocierile de la revendicările teritoriale imediate spre un cadru mai larg de securitate europeană, însă nu elimină divergențele fundamentale dintre părți.
The Guardian scrie că Ucraina a reluat atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești, în pofida presiunilor administrației Trump de a suspenda asemenea operațiuni. Potrivit publicației, Kievul nu a acceptat solicitarea de a institui o pauză de 30 de zile, transmisă prin intermediul emisarului american Jared Kushner, iar atacurile au fost reluate în condițiile în care loviturile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene au lăsat sute de mii de oameni fără electricitate. The Guardian observă că această evoluție scoate în evidență limitele influenței administrației de la Washington asupra strategiei militare a Kievului, mai ales în condițiile în care Moscova continuă să mențină revendicări teritoriale maximaliste.
Presiunile Washingtonului asupra Kievului vizează nu doar suspendarea atacurilor asupra infrastructurii petroliere rusești, ci și revenirea gazului rusesc pe piața europeană, scrie The Wall Street Journal. Potrivit unor oficiali americani, europeni și ucraineni citați de publicație, emisarii lui Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au propus reluarea livrărilor de gaze rusești prin conductele care traversează Ucraina, folosind un intermediar american pentru a ocoli sancțiunile europene. The Wall Street Journal precizează că veniturile obținute de Rusia ar urma să fie depuse într-un cont special dintr-o țară terță pentru a împiedica Kremlinul să le folosească la finanțarea războiului, iar Kievul ar beneficia de taxele de tranzit. Publicația constată însă că inițiativa întâmpină opoziția fermă a capitalelor europene, care consideră că reluarea importurilor de gaze rusești ar submina strategia Uniunii Europene de eliminare completă a acestora până la sfârșitul anului 2027. Washingtonul încearcă să transforme revenirea Rusiei pe piața energetică europeană într-un stimulent pentru un armistițiu energetic și un acord de pace mai amplu, însă Moscova nu a acceptat deocamdată propunerea, relevă The Wall Street Journal.
Perspectivele Ucrainei de a obține un sprijin european ferm sunt complicate și de evoluțiile politice din Bulgaria, unde rezultatul alegerilor prezidențiale favorizează tabăra care promovează reluarea dialogului cu Moscova și manifestă rezerve față de sprijinul militar pentru Kiev. Financial Times estimează că președinta interimară Iliana Iotova a câștigat turul decisiv al alegerilor prezidențiale din Bulgaria, cu peste 57% din voturi, în fața candidatului prooccidental Andrei Ghiurov, pe fondul unei participări reduse la urne. Publicația leagă rezultatul de consolidarea influenței politice a fostului președinte Rumen Radev, ale cărui poziții sunt considerate mai favorabile reluării dialogului cu Moscova și mai rezervate în privința sprijinului militar pentru Ucraina. Financial Times observă că succesul taberei lui Radev ar putea concentra și mai mult puterea politică în jurul acesteia, dar avertizează că promisiunile privind combaterea corupției și reforma justiției rămân deocamdată dificil de evaluat.
Deutsche Welle constată că alegerile bulgare s-au desfășurat într-o societate profund polarizată de atitudinea față de Rusia și de războiul din Ucraina. Postul german remarcă faptul că Iliana Iotova s-a prezentat drept un „președinte al păcii”, susținând dialogul cu Moscova, în timp ce Andrei Ghiurov a criticat-o pentru refuzul de a condamna Rusia în legătură cu atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Deutsche Welle subliniază că, deși președintele Bulgariei are atribuții în mare parte ceremoniale, poate numi un guvern interimar în perioade de criză, poate respinge legi și este comandantul suprem al forțelor armate, ceea ce conferă rezultatului electoral și o semnificație instituțională.
Le Monde descrie criza politică din Polonia, în special escaladarea conflictului dintre guvernul condus de Donald Tusk și președintele Karol Nawrocki, care a refuzat să depună jurământul unor judecători aleși de Parlament. Publicația descrie o confruntare tot mai dură în interiorul Tribunalului Constituțional, unde contestarea autorității conducerii și intervențiile politice au adus instituția într-o situație fără precedent. În evaluarea Le Monde, disputa nu mai privește doar numirea unor judecători, ci însăși legitimitatea Curții și interpretarea principiului statului de drept, iar lipsa unui compromis riscă să amplifice polarizarea înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor.
The Kyiv Independent relatează că executivul comunitar a susținut dreptul Parlamentului polonez de a desemna judecătorii Curții Constituționale, întărind poziția guvernului lui Donald Tusk în disputa cu președintele Nawrocki. Potrivit publicației, Comisia Europeană și-a argumentat poziția prin prevederile constituționale și jurisprudența europeană, în contextul eforturilor Varșoviei de a remedia schimbările judiciare introduse în perioada guvernărilor Partidului Lege și Justiție. Ziarul remarcă însă că intervenția Bruxellesului nu încheie conflictul, deoarece tabăra conservatoare consideră acțiunile guvernului o încălcare a ordinii constituționale, iar confruntarea riscă să prelungească incertitudinea juridică.
Administrația Trump încearcă să consolideze influența dreptei naționaliste în Europa, avertizează The Atlantic, care identifică presupuse intervenții americane în politica internă din Polonia, România și Germania. Publicația dezvăluie că Donald Trump i-ar fi sugerat ministrului polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, să părăsească actuala coaliție de guvernare și să se apropie de naționaliști și formațiunile de extremă dreapta, pentru a beneficia de o atitudine mai favorabilă din partea Washingtonului. The Atlantic descrie, de asemenea, legăturile fostei ambasadoare americane în Grecia, Kimberly Guilfoyle, cu politicieni români implicați în destrămarea coaliției de guvernare de la București, precum și sprijinul public al lui Trump și Elon Musk pentru partidul german de extremă dreapta AfD. Această apropiere de formațiuni care se opun sprijinului militar pentru Ucraina și cooperării europene în domeniul apărării contrazice apelurile administrației americane ca aliații europeni să-și consolideze propriile capacități militare, conchide The Atlantic.
Associated Press își concentrează atenția asupra dificultăților Partidului Republican înaintea alegerilor din 3 noiembrie pentru Congres, apreciind că politicile președintelui au amplificat riscurile obișnuite pentru formațiunea aflată la putere. Agenția constată că războiul cu Iranul și tarifele comerciale au contribuit la presiunea asupra prețurilor la carburanți și produse alimentare, în timp ce nivelul redus de popularitate al lui Trump îi face vulnerabili pe candidații republicani. Aceștia încearcă să mențină sprijinul președintelui fără să fie asociați integral cu deciziile sale controversate, în timp ce democrații trebuie să demonstreze că pot oferi o agendă politică dincolo de opoziția față de Trump, mai scrie Associated Press.
Reuters dezvăluie că administrația Trump a pregătit din timp măsuri executive pentru a-și continua agenda chiar dacă republicanii pierd controlul asupra uneia sau ambelor camere ale Congresului. Potrivit agenției, consilierii prezidențiali și juriștii Casei Albe au analizat posibilitatea de a adopta prin decizii executive măsuri privind imigrația, tarifele, locuințele și cheltuielile federale, dar și modalitățile de a limita efectele anchetelor parlamentare. Reuters subliniază că o eventuală victorie democrată ar putea bloca proiectele legislative ale președintelui și ar permite investigații asupra administrației, însă nu i-ar retrage lui Trump atribuțiile extinse în domeniul politicii externe și al executivului.
O eventuală înfrângere electorală l-ar putea determina pe Trump să intensifice presiunile asupra NATO, avertizează Politico, citând diplomați din statele membre ale Alianței. Potrivit publicației, aliații europeni se tem că președintele american ar putea reacționa prin retragerea unor noi contingente militare din Europa, reducerea contribuțiilor SUA la bugetul comun al NATO și limitarea programului de achiziții de armament pentru Ucraina. Politico atrage atenția că administrația de la Washington ar putea folosi politica externă pentru a-și consolida pozițiile după un eventual eșec electoral intern, în condițiile în care președintele dispune de o marjă mai largă de acțiune în acest domeniu. Experții citați de publicație avertizează că europenilor le-ar fi foarte dificil să compenseze rapid retragerea unor capacități militare americane esențiale, inclusiv în domeniul apărării antiaeriene, al informațiilor și al logisticii.
The Times of Israel analizează scenariile politice de după alegerile parlamentare din Israel, în urma cărora blocul premierului Benjamin Netanyahu nu mai dispune de majoritatea necesară pentru a guverna. Publicația arată că partidele care se opun premierului ar putea ajunge împreună la 67 de mandate din cele 120, dar formarea unei coaliții depinde de depășirea unor divergențe ideologice importante și de relația cu partidele arabe. În evaluarea ziarului, eșecul negocierilor ar putea menține Israelul într-o criză politică prelungită și ar deschide calea unui nou scrutin, în locul unei schimbări rapide de guvern.
