Restricții de deplasare și rechiziționarea bunurilor: Inițiativa Ministerului Apărării cu privire la starea de asediu sau război
Restricții de circulație, suspendarea organizării alegerilor, rechiziționarea bunurilor private și obligația anumitor cetățeni aflați peste hotare de a reveni în Republica Moldova, în cazul mobilizării. Acestea sunt câteva dintre măsurile care ar putea fi aplicate în cazul instituirii stării de asediu sau de război. Ministerul Apărării propune un nou cadru legislativ care stabilește condițiile de declarare a acestor regimuri excepționale, atribuțiile autorităților și obligațiile cetățenilor. Proiectul ia în calcul și amenințările hibride, inclusiv în absența unui atac armat direct asupra țării.
Inițiativa urmărește înlocuirea legislației din 2004 și adaptarea mecanismelor de apărare la noile riscuri de securitate. Pe lângă restricțiile care ar putea fi introduse pentru populație și mediul de afaceri, proiectul reglementează modul în care ar funcționa Parlamentul, Guvernul și celelalte instituții ale statului în situații excepționale, precum și garanțiile privind respectarea drepturilor fundamentale.
Documentul se află, deocamdată, în etapa de examinare.
Starea de asediu ar putea fi instituită înaintea unui atac militar
Una dintre modificările propuse vizează condițiile în care autoritățile ar putea declara starea de asediu. Instituirea acesteia nu ar fi condiționată exclusiv de izbucnirea unui conflict armat.
Starea de asediu ar putea fi declarată și atunci când există indicii serioase că Republica Moldova riscă să fie atacată sau când acțiuni ostile, inclusiv de natură hibridă, amenință grav securitatea națională.
Proiectul face însă distincție între aceste situații și crizele obișnuite, care trebuie gestionate prin alte mecanisme legale.
„Starea de asediu poate fi instituită în cazul existenței uneia sau mai multor dintre următoarele circumstanțe: a) iminența unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova; b) desfășurarea unor acțiuni ostile cu caracter militar ori cu o componentă militară identificabilă, inclusiv a unor acțiuni hibride sau subversive, care afectează grav sau creează un pericol direct și grav pentru suveranitatea, independența, unitatea ori integritatea teritorială a Republicii Moldova, ordinea constituțională sau capacitatea de apărare a statului”, cităm din prevederile proiectului.
Pentru declararea stării de război, condițiile sunt mai stricte. Documentul se referă la o agresiune armată împotriva Republicii Moldova sau la declararea ori notificarea prealabilă a războiului de către un alt stat.
Printre actele de agresiune enumerate se numără invadarea teritoriului, bombardamentele, blocarea porturilor, atacarea forțelor armate și trimiterea unor grupări înarmate care desfășoară acțiuni militare de o gravitate comparabilă.
Starea de asediu sau de război, decisă de Parlament
Decizia ar reveni, de regulă, Parlamentului, la propunerea președintelui Republicii Moldova, după consultarea Consiliului Național de Securitate. Inițiativa ar trebui însoțită de evaluări ale instituțiilor responsabile de apărare și securitate, iar deputații ar avea la dispoziție cel mult 24 de ore pentru examinarea acesteia. Proiectul prevede și posibilitatea ca Parlamentul să intervină fără o propunere din partea șefului statului, dacă existența pericolului este demonstrată prin rapoarte oficiale.
„În cazul în care existența temeiurilor pentru instituirea stării de asediu sau a stării de război rezultă din rapoartele motivate și documentate prevăzute la alin. (4), Parlamentul poate institui starea corespunzătoare și în lipsa propunerii președintelui Republicii Moldova, după solicitarea informațiilor necesare de la autoritățile competente în domeniul apărării și securității naționale”, mai prevede proiectul.
Documentul stabilește și o procedură specială pentru situația în care țara este atacată efectiv. În acest caz, președintele, în calitate de Comandant Suprem al Forțelor Armate, ar putea declara starea de război prin decret, contrasemnat de prim-ministru, și ar trebui să informeze imediat Parlamentul. Ulterior, deputații ar urma să decidă asupra menținerii, modificării sau încetării acesteia.
Starea de asediu ar putea fi instituită pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea unor prelungiri succesive, fiecare de maximum 30 de zile, aprobate de Parlament. În schimb, starea de război ar putea fi menținută fără un termen prestabilit, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat declararea acesteia.
Restricții de circulație, evacuări și raționalizarea resurselor
Pentru populație, efectele cele mai vizibile ar putea viza libertatea de deplasare și accesul la bunurile de strictă necesitate. În funcție de gravitatea situației, autoritățile ar putea limita temporar circulația persoanelor și a vehiculelor, ar putea stabili reguli speciale pentru traversarea frontierei sau ar putea dispune evacuarea unor localități și zone expuse pericolului.
De asemenea, ar putea fi introduse măsuri pentru asigurarea aprovizionării cu alimente, medicamente și energie, inclusiv prin limitarea temporară a consumului.
Documentul permite și stabilirea unor regimuri speciale de activitate pentru instituții și companii, atunci când acestea sunt necesare pentru apărare, mobilizare sau menținerea serviciilor esențiale.
Totuși, nu toate restricțiile ar intra automat în vigoare odată cu declararea unei stări excepționale. Măsurile concrete, durata acestora, teritoriul vizat și autoritățile responsabile ar trebui stabilite prin acte adoptate în condițiile legii.
Moldovenii din diaspora ar putea fi obligați să revină în țară
Proiectul introduce reguli explicite și pentru persoanele care pot fi chemate să participe la apărarea țării. După declararea mobilizării, rezerviștii ar putea părăsi localitatea în care domiciliază sau locuiesc, pentru mai mult de 12 ore, numai cu aprobarea scrisă a comandantului organului administrativ-militar teritorial. Persoanele care primesc ordine de chemare ar avea obligația să se prezinte la locul și la termenul stabilite de autorități.
O prevedere distinctă îi vizează pe cetățenii moldoveni aflați în străinătate. Cei care sunt supuși obligațiilor de mobilizare și primesc un ordin de chemare sau o notificare privind obligația de prezentare ar trebui să întreprindă măsurile necesare pentru revenirea în Republica Moldova.
„Cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate, care, potrivit legii, sunt supuși obligațiilor de mobilizare și au primit ordin de chemare ori cărora le-a fost comunicată obligația de prezentare ca urmare a declarării mobilizării, sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru revenirea în țară și prezentarea la locul și în termenul stabilite de autoritățile competente”, stabilește articolul 20 al proiectului.
Această obligație nu s-ar aplica automat tuturor cetățenilor care locuiesc sau muncesc peste hotare, ci numai celor care fac parte din categoriile supuse mobilizării, potrivit legislației.
Documentul mai prevede că persoanele vizate ar trebui să contacteze de urgență ambasadele sau consulatele Republicii Moldova și să urmeze instrucțiunile primite.
Statul ar putea folosi bunuri private pentru necesitățile apărării
În situații excepționale, autoritățile ar putea recurge la rechiziționarea unor bunuri necesare pentru apărarea națională. Persoanele fizice și juridice care primesc ordine legale de predare a bunurilor ar trebui să le execute.
În cazul companiilor, proiectul prevede și obligația de a îndeplini cu prioritate anumite comenzi de stat, inclusiv pentru fabricarea, livrarea sau repararea echipamentelor și materialelor necesare armatei.
Folosirea proprietății private în interesul apărării ar trebui însă însoțită de garanții privind restituirea bunurilor și compensarea pierderilor. Persoanele afectate ar putea solicita repararea prejudiciilor, inclusiv atunci când măsurile autorităților sunt ilegale sau disproporționate.
„Rechiziționarea, preluarea temporară, folosirea sau alte măsuri care afectează bunurile proprietate privată se dispun numai în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, cu acordarea despăgubirilor corespunzătoare. Restituirea bunurilor și repararea prejudiciilor se efectuează potrivit legii”, se precizează în articolul 19.
Alegerile și referendumurile ar putea fi suspendate
Un alt capitol vizează funcționarea instituțiilor democratice. Pe durata stării de asediu sau de război, organizarea alegerilor și a referendumurilor ar urma să fie interzisă, cu excepția situațiilor permise expres de Constituție sau de legea organică.
Documentul nu precizează însă care ar putea fi aceste excepții. Dacă un scrutin ar fi deja în pregătire, procedurile electorale ar fi suspendate, urmând să fie reluate după încetarea regimului excepțional, potrivit calendarului stabilit de autoritățile electorale.
În același timp, Parlamentul nu ar putea fi dizolvat, iar prelungirea mandatelor Parlamentului și al președintelui ar fi posibilă numai în condițiile prevăzute de Constituție.
Pentru a evita blocarea activității statului, deputații ar putea desfășura ședințe în alte localități sau, în situații excepționale, prin mijloace electronice securizate. Dacă o parte a teritoriului ar fi ocupată, instituțiile publice și-ar putea continua activitatea din zonele neocupate sau din alte locații.
Reguli speciale pentru presă și accesul la informații
Activitatea mass-mediei ar putea fi supusă unor reguli suplimentare, în special în zonele în care se desfășoară operațiuni militare. Autoritățile ar putea stabili condiții speciale pentru accesul jurnaliștilor și pentru publicarea informațiilor care ar putea pune în pericol securitatea operațiunilor sau a persoanelor implicate. Proiectul prevede și difuzarea cu prioritate a comunicatelor oficiale de interes public.
Totodată, documentul stabilește că restricțiile privind accesul la informațiile de interes public trebuie să fie justificate, iar clasificarea unor date ca secrete de stat nu poate fi folosită pentru a împiedica în mod nejustificat accesul cetățenilor la informații.
„Restrângerea accesului la informațiile de interes public se admite numai în cazurile și în condițiile prevăzute de lege și trebuie să fie necesară și proporțională cu scopul legitim urmărit”, mai propune Ministerul Apărării.
Autoritățile ar putea lua decizii prin derogare de la legislația obișnuită
Pentru a reacționa mai rapid la amenințări, proiectul prevede posibilitatea ca anumite instituții să adopte temporar decizii care derogă de la prevederile unor acte normative. Acest drept nu ar reveni automat tuturor autorităților, ci numai celor desemnate expres prin actele de instituire, prelungire sau modificare a stării de asediu ori de război.
De asemenea, sunt prevăzute mecanisme de supraveghere a deciziilor adoptate. Guvernul ar trebui să prezinte Parlamentului rapoarte cel puțin o dată la 30 de zile, în cazul stării de asediu, și la fiecare 15 zile, în cazul stării de război. Acestea ar trebui să explice ce măsuri au fost aplicate, cum au fost utilizate resursele publice și ce efecte au avut restricțiile asupra drepturilor cetățenilor.
În termen de cel mult 90 de zile de la încetarea regimului excepțional, Executivul ar trebui să prezinte și un raport final.
Persoanele care consideră că au fost afectate de decizii ilegale sau abuzive ar putea sesiza instanțele judecătorești și Avocatul Poporului. Proiectul menține garanțiile privind accesul la justiție și dreptul la apărare și interzice utilizarea regimurilor excepționale pentru suprimarea drepturilor fundamentale sau preluarea neconstituțională a puterii.
De ce este necesară o nouă lege
Ministerul Apărării susține că legislația actuală trebuie adaptată la noile amenințări de securitate din regiune. Totodată, în ultimii ani au fost adoptate noi legi privind apărarea națională și gestionarea crizelor, ceea ce impune actualizarea cadrului juridic. Scopul este de a stabili mai clar care situații pot fi gestionate prin măsuri obișnuite și în ce condiții ar fi necesară declararea stării de asediu sau de război.
Astfel, proiectul prevede înlocuirea Legii nr. 212 din 2004, care reglementează în prezent starea de urgență, de asediu și de război, cu o lege dedicată ultimelor două situații.
Noua lege propusă cuprinde 60 de articole, împărțite în zece capitole, și stabilește inclusiv reguli privind apărarea teritoriului, rezistența națională și cooperarea cu partenerii externi.
Potrivit Ministerului Apărării, obiectivul este ca Republica Moldova să poată răspunde eficient unei agresiuni militare, asigurând, în același timp, funcționarea instituțiilor statului și a serviciilor esențiale.
Noile prevederi vor putea fi aplicate doar după adoptarea legii și intrarea acesteia în vigoare.
CITIȚI ȘI:
