Revista presei internaționale | Înfrângerea republicanilor la alegerile din Congresul SUA schimbă calculele geopolitice
Presa internațională analizează perspectivele negocierilor de pace dintre Ucraina și Rusia, în condițiile în care Moscova își menține revendicările teritoriale, iar Europa încearcă să obțină un rol mai important în procesul diplomatic. În atenția publicațiilor occidentale se află și consecințele victoriei democraților în Congresul american asupra politicii administrației Trump față de Ucraina, Rusia și aliații europeni. O altă temă importantă o reprezintă costurile politice și militare ale războiului cu Iranul, precum și riscurile geopolitice generate de slăbirea poziției președintelui american.
Războiul ruso-ucrainean se apropie de o nouă rundă de negocieri, dar semnalele transmise de Moscova rămân contradictorii, constată Radio Liberty într-o analiză a principalelor evoluții din ultima săptămână. Jurnalistul Steve Gutterman observă că armistițiul umanitar de șase zile din Oleșki a demonstrat posibilitatea opririi temporare a luptelor, fără să determine însă o schimbare a strategiei militare rusești. Postul de radio amintește că, la scurt timp după încheierea armistițiului, Rusia a bombardat un adăpost și un centru de distribuire a ajutoarelor din regiunea Zaporojie, atac al cărui bilanț ajunsese joi la cel puțin 42 de morți. Radio Liberty evidențiază contradicția dintre această intensificare a bombardamentelor și pregătirile pentru negocierile trilaterale programate săptămâna viitoare la Abu Dhabi, în condițiile în care Kremlinul continuă să respingă ideea unei încetări generale a focului.
În timp ce Moscova își menține revendicările teritoriale, Europa încearcă să obțină un rol mai important în negocierile de pace, transmite Financial Times. Publicația citează o scrisoare a premierului italian Giorgia Meloni adresată președintelui Consiliului European, António Costa, în care premierul de la Roma critică inițiativele diplomatice separate ale statelor europene și solicită desemnarea unui reprezentant care să vorbească în numele Uniunii Europene, pe baza unui mandat convenit de toate guvernele. Financial Times explică faptul că divergențele europene sunt cu atât mai problematice cu cât Uniunea contribuie substanțial la finanțarea și înarmarea Ucrainei, dar nu are un loc oficial la masa negocierilor dintre Kiev, Moscova și Washington. Publicația subliniază că miza nu este doar participarea simbolică a Europei, ci capacitatea acesteia de a influența condițiile păcii și garanțiile de securitate care vor determina viitorul continentului.
O altă divergență între partenerii occidentali privește posibila reluare a importurilor europene de energie din Rusia, subiect analizat de EUobserver. Publicația citează mai mulți diplomați europeni care afirmă că Bruxellesul nu intenționează să revină la dependența de gazele rusești, chiar dacă Washingtonul explorează formule de cooperare economică postbelică în cadrul negocierilor cu Moscova. Sursele EUobserver susțin că atacurile rusești asupra populației și infrastructurii ucrainene justifică menținerea sau chiar înăsprirea sancțiunilor, nu relaxarea acestora. În evaluarea publicației, diferențele de abordare scot la iveală o problemă esențială pentru viitorul procesului diplomatic: Statele Unite pot considera relansarea relațiilor economice cu Rusia un instrument de negociere, în timp ce europenii privesc dependența energetică drept un risc major pentru propria securitate.
În același timp, rezultatul alegerilor americane deschide perspective noi pentru Kiev, dar nu garantează reluarea rapidă a ajutorului militar, avertizează The Kyiv Independent într-un comentariu semnat de Nana Gongadze. Autoarea consideră că victoria democraților le oferă susținătorilor Ucrainei instrumente legislative și bugetare mai puternice, însă noul Congres va trebui să răspundă în primul rând nemulțumirilor economice care au determinat votul americanilor. The Kyiv Independent atrage atenția că scrutinul a dus și la pierderea mandatelor unor republicani influenți care sprijineau Ucraina, ceea ce ar putea slăbi cooperarea dintre cele două partide în privința ajutorului acordat Kievului. Gongadze apreciază că democrații ar trebui să înceapă încă de acum să limiteze deciziile administrației Trump favorabile Moscovei, deoarece noua majoritate își va prelua atribuțiile abia în ianuarie, iar atacurile rusești asupra Ucrainei nu vor aștepta schimbarea Congresului.
O analiză apropiată, dar concentrată asupra calculelor Kremlinului, publică și The Times, care examinează posibilitatea ca noul Congres american să limiteze apropierea dintre Donald Trump și Vladimir Putin. Ziarul britanic explică faptul că democrații ar putea solicita investigații asupra contactelor administrației cu Moscova, asupra restricțiilor aplicate serviciului Starlink și asupra relaxării sancțiunilor împotriva exporturilor energetice rusești. The Times subliniază că o supraveghere parlamentară mai strictă ar putea împiedica Washingtonul să accepte unele concesii favorabile Rusiei fără consultarea aliaților și a Kievului. Totuși, publicația consideră că Moscova ar putea încerca să profite de perioada rămasă până la instalarea noului Congres pentru a obține un acord în condiții cât mai avantajoase, înainte ca libertatea de acțiune a administrației Trump să fie restrânsă.
În actualul climat de incertitudine politică, Uniunea Europeană încearcă să-și redefinească atât relațiile cu Statele Unite, cât și perspectivele propriei extinderi, observă Euronews într-o analiză a principalelor probleme de pe agenda europeană. Publicația relatează că diplomații europeni privesc cu optimism prudent victoria democraților în Congresul american, dar se tem că Donald Trump ar putea deveni și mai imprevizibil în politica externă după pierderea controlului legislativ. Euronews evidențiază și divergențele dintre cancelarul Friedrich Merz și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în privința conceptului de membru asociat al Uniunii Europene. În timp ce Merz vede acest statut drept o posibilă soluție intermediară pentru Ucraina, von der Leyen îl consideră potrivit pentru dezvoltarea unui parteneriat privilegiat cu Canada, diferență care, potrivit publicației, arată că Bruxellesul nu a stabilit încă un model coerent pentru viitoarele sale relații cu partenerii strategici.
De fapt, victoria democraților nu trebuie interpretată drept o garanție a revenirii Statelor Unite la politica externă tradițională, avertizează The Guardian într-un editorial consacrat consecințelor internaționale ale alegerilor americane. Ziarul consideră că scrutinul a demonstrat legătura directă dintre politica externă și nemulțumirile economice interne, războiul cu Iranul contribuind substanțial la înfrângerea republicanilor prin creșterea costului vieții. Editorialul subliniază că noul Congres va dispune de mai multe instrumente pentru a controla deciziile administrației, dar avertizează că slăbirea politică a lui Trump l-ar putea determina să recurgă la acțiuni internaționale și mai riscante. În opinia redacției, aliații Washingtonului ar trebui să privească rezultatul votului ca pe o oportunitate de restabilire a unor mecanisme democratice de control, nu ca pe o garanție că politica externă americană va deveni imediat mai previzibilă.
Această contradicție este examinată mai detaliat de Reuters, care analizează diferența dintre slăbirea autorității interne a președintelui american și puterile extinse pe care acesta le păstrează în politica externă. Agenția atrage atenția că democrații vor putea controla cheltuielile federale, investiga deciziile administrației și exercita presiuni asupra politicii față de Ucraina, Israel și Iran, dar vor avea posibilități limitate de a împiedica operațiuni militare ordonate de Casa Albă. Reuters citează experți care avertizează că Donald Trump ar putea încerca să-și consolideze moștenirea politică prin decizii spectaculoase în relațiile internaționale, tocmai pentru că marja sa de manevră în politica internă se va restrânge. Potrivit agenției, riscurile sunt deosebit de mari în Orientul Mijlociu, unde președintele american trebuie să decidă dacă încearcă să încheie războiul cu Iranul prin negocieri sau recurge la o nouă escaladare militară.
Consecințele electorale ale războiului cu Iranul provoacă tensiuni tot mai mari și în conducerea Pentagonului, dezvăluie The Washington Post. Potrivit publicației, secretarul Apărării, Pete Hegseth, și mai mulți comandanți militari sunt criticați în interiorul administrației pentru evaluările prea optimiste ale operațiunilor și pentru subestimarea riscurilor și costurilor conflictului. The Washington Post citează estimări ale Comandamentului Central american potrivit cărora războiul cu Iranul a costat peste 47 de miliarde de dolari până la jumătatea lunii octombrie, dintre care aproximativ 30 de miliarde au reprezentat cheltuieli pentru muniție. Ziarul consideră că noua majoritate democrată ar putea investiga conducerea operațiunilor militare și ar putea complica adoptarea bugetului de apărare de 1.500 de miliarde de dolari propus de administrația Trump, într-un moment în care stocurile de armament ale Statelor Unite sunt deja sub presiune.
Între timp, rezultatul alegerilor americane a provocat reacții importante și pe piețele financiare, observă IntelliNews într-o analiză a evoluției prețurilor petrolului și a obligațiunilor ucrainene. Publicația arată că petrolul Brent s-a ieftinit cu aproape nouă procente după victoria democraților, investitorii anticipând că administrația Trump ar putea fi obligată să caute o soluție diplomatică pentru încheierea războiului cu Iranul. În același timp, IntelliNews semnalează aprecierea obligațiunilor suverane ucrainene, pe fondul speranțelor că noul Congres va susține mai consistent Kievul și va limita apropierea Washingtonului de Moscova. Publicația avertizează însă că reacția favorabilă a piețelor reflectă deocamdată așteptări, nu schimbări concrete de politică, deoarece democrații își vor prelua mandatele abia în ianuarie, iar Donald Trump își păstrează dreptul de veto.
În Orientul Mijlociu, consecințele victoriei democraților ar putea influența atât confruntarea cu Iranul, cât și viitorul sprijinului american pentru Israel, explică Al Jazeera într-un amplu material de analiză. Publicația arată că noua majoritate va putea exercita un control mai strict asupra cheltuielilor militare și asupra politicii Casei Albe față de conflictele din Iran, Gaza și Ucraina, dar nu dispune de voturile necesare pentru a anula singură un veto prezidențial. Al Jazeera subliniază că războiul cu Iranul a devenit un factor major al înfrângerii republicanilor, deoarece perturbarea navigației prin Strâmtoarea Ormuz a alimentat scumpirea energiei și a bunurilor de consum. Potrivit analizei, democrații ar putea încerca să limiteze ajutorul militar acordat Israelului și să relanseze sprijinul pentru Ucraina, însă rezultatele vor depinde de capacitatea lor de a construi majorități legislative suficient de puternice pentru a constrânge administrația Trump.
Efectele schimbărilor politice americane asupra rivalităților internaționale sunt examinate și de Chatham House, într-un comentariu semnat de Bronwen Maddox, directoarea institutului britanic de analiză geopolitică. Autoarea consideră că Rusia și China s-ar putea confrunta cu o administrație americană mai puțin dispusă să le ofere concesii, deoarece noua majoritate parlamentară va adopta probabil poziții mai ferme față de Moscova și Beijing. Totuși, Maddox apreciază că victoria democraților nu va determina neapărat creșterea ajutorului militar pentru Ucraina, întrucât în ambele partide există un consens tot mai larg privind necesitatea ca Europa să suporte o parte mai mare din costurile propriei apărări. Chatham House estimează că noul raport de forțe va complica negocierile internaționale ale lui Trump, dar ar putea încuraja și Rusia sau China să-i testeze limitele, încercând să profite de slăbirea sa politică.
Din perspectiva Beijingului, victoria democraților creează atât oportunități economice, cât și riscuri strategice, constată CNBC într-o analiză a relațiilor dintre Statele Unite și China. Experții citați de postul american consideră că Donald Trump ar putea încerca să mențină armistițiul comercial cu Beijingul și să evite noi confruntări tarifare, pentru a obține rezultate economice înaintea încheierii mandatului. CNBC explică însă că noul Congres ar putea adopta o poziție mai dură privind exporturile de tehnologii avansate, investițiile chineze și securitatea Taiwanului, probleme asupra cărora există un consens politic considerabil la Washington. În opinia analiștilor intervievați de CNBC, relațiile economice dintre Trump și Xi Jinping ar putea rămâne relativ stabile pe termen scurt, dar rivalitatea tehnologică și militară dintre cele două puteri riscă să se intensifice.
