Revista presei | Proiectul Ministerului Apărării privind starea de asediu și de război stârnește îngrijorări și controverse în societate

În presă găsim bilanțul primelor 100 de zile de mandat al Guvernului Tofan, reacții la proiectul Ministerului Apărării privind starea de asediu și de război, dar și comentarii la decizia autorităților de la Chișinău de a-i interzice liderului autoproclamat al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, să părăsească R. Moldova timp de cinci ani.
Jurnal.md notează că anul 2027 este un an esențial pentru agenda de reforme a Republicii Moldova. Comisia Europeană a dat undă verde pentru închiderea a 25 de capitole, menționate în Foaia de parcurs publicată la 4 noiembrie, precizează publicația. Jurnal.md o citează pe viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, care a apreciat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV, că sarcinile pentru anul 2027 presupun și o muncă enormă pentru instituțiile statului. În acest proces este nevoie de unitate, pentru că nu doar Guvernul poate să implementeze agenda de reforme, ci trebuie să existe susținere și din partea sectorului privat și a societății civile, a subliniat viceprim-ministra pentru Integrare Europeană.
TV8 transmite că premierul Vasile Tofan a făcut bilanțul primelor 100 de zile de mandat, perioadă în care Guvernul a adoptat 182 de decizii și a pus în mișcare mai multe reforme. Șeful Executivului a trecut în revistă realizările din economie, infrastructură, energie și alte domenii, dar a recunoscut că rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor și că deficitul bugetar de aproape 6% reprezintă un motiv de îngrijorare. Premierul a subliniat că Executivul a fost nevoit să gestioneze mai multe situații dificile, printre care scumpirea gazelor, problemele de aprovizionare cu motorină, atacul cibernetic de amploare și incidentele cu dronele care au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova.
Premierul Vasile Tofan susține că principala restanță a Guvernului, după primele 100 de zile de activitate, este că reformele și deciziile adoptate nu se resimt încă suficient în viața de zi cu zi a oamenilor, transmite IPN. Întrebat dacă este mulțumit de activitatea executivului, acesta a spus că nu poate fi niciodată pe deplin satisfăcut, menționând că o altă provocare majoră este identificarea resurselor financiare pentru a ajuta populația să facă față cheltuielilor și facturilor. „Cea mai mare restanță e cum traducem tot ce facem aici în schimbări reale în viața oamenilor”, a spus Vasile Tofan în cadrul unei conferințe de presă. Premierul a recunoscut că Guvernul trebuie să găsească mai multe resurse pentru sprijinirea cetățenilor, chiar dacă bugetul este supus unor presiuni mari.
Republica Moldova este un stat neutru, dar un stat neutru nu înseamnă un stat slab. Țara beneficiază de un pachet european de 120 de milioane de euro pentru consolidarea apărării și continuăm cooperarea cu partenerii noștri, scrie Moldpres, cu referire la mesajul transmis joi de prim-ministrul Vasile Tofan, care a prezentat rezultatele primelor 100 de zile de activitate ale Executivului.Oficialul a accentuat că statutul de neutralitate al țării nu oferă protecție spațiului aerian, infrastructurii, rețelelor informatice și frontierei de stat.
Presa relatează între timp că o nouă dronă s-a prăbușit pe teritoriul R. Moldova. Cazul a fost înregistrat în extravilanul satului Gordinești din raionul Rezina, precizează Deschide.md. În urma verificărilor, experții au confirmat că este vorba despre un aparat de tip „Gerbera” și au constatat că acesta nu conținea explozibili, detaliază Realitatea.
Postul public Moldova 1 constată că proiectul Ministerului Apărării privind starea de asediu și de război a stârnit îngrijorări și controverse în societate. Documentul, care vine să înlocuiască vechea legislație din 2004 pentru a face față noilor amenințări de securitate și riscurilor hibride, a fost ținta criticilor în spațiul public, observă sursa citată. Printre cele mai vehiculate temeri în spațiul public a fost cea privind o eventuală mobilizare forțată a cetățenilor moldoveni aflați peste hotare. Autoritățile au respins categoric aceste speculații, notează postul de televiziune. Ministerul Apărării dă asigurări că legea nu prevede aducerea forțată a cetățenilor moldoveni de peste hotare, ci reglementează modalitatea prin care aceștia pot reveni voluntar, pentru a-și apăra patria. Opoziția parlamentară, care acuză guvernarea că provoacă panică în rândul populației, a solicitat retragerea proiectului, invocând statutul de neutralitate. În replică, premierul Vasile Tofan a îndemnat la calm și a explicat necesitatea unui cadru normativ actualizat pentru situații excepționale, rezumă Moldova 1.
Și TVR Moldova notează că Republica Moldova are încă din 2004 o lege care stabilește regulile pentru starea de asediu și cea de război. Postul de televiziune publică poziția Ministerul Apărării potrivit căruia regulile existente trebuie actualizate în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al unor riscuri precum atacurile cibernetice și incidentele cu drone.
Europa Libera observă la rândul său că decorarea liderului transnistrean Vadim Krasnoselski de către președintele rus Vladimir Putin la Kremlin, pe 4 noiembrie, a generat reacții aprinse la Chișinău. Guvernul califică gestul Kremlinului ca pe o „provocare” și anunță o interdicție de părăsire a țării pe cinci ani. Nu e clar, însă, dacă Krasnoselski se va mai întoarce în R. Moldova, spune premierul Vasile Tofan, citat de Europa Liberă. Vladimir Putin l-a decorat miercuri pe Vadim Krasnoselski cu „Ordinul de Onoare”, cu ocazia Zilei Unității Naționale a Rusiei. Krasnoselski a fost prezentat la ceremonie ca „președinte al republicii moldovenești nistrene”, chiar dacă Rusia nu a recunoscut ca stat entitatea separatistă, remarcă autorul articolului.
Și Newsmaker notează că decizia autorităților de la Chișinău de a-i interzice liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, să părăsească Republica Moldova timp de cinci ani, după ce acesta a fost decorat la Moscova cu Ordinul de Onoare de către președintele rus Vladimir Putin, a provocat un val de reacții pe rețelele de socializare. În timp ce unii consideră că ar fi fost mai potrivită o interdicție de intrare în țară, alții pun la îndoială eficiența și temeiul juridic al măsurii anunțate.