„Dacă nu devenim o zonă atractivă, resursele vor migra în altă parte”. Dumitru Pântea, despre riscurile pentru economia R. Moldova în procesul aderării la UE
R. Moldova mai are de făcut schimbări importante pentru a putea funcționa în condițiile pieței unice europene. Armonizarea sistemului fiscal, reducerea facilităților pentru anumite categorii de companii, consolidarea concurenței și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii sunt printre principalele provocări ale procesului de integrare economică.
Declarațiile au fost făcute de expertul economic Dumitru Pântea, în ediția din 6 noiembrie a emisiunii „Banii” de la Moldova 1.
Potrivit expertului, cele două clustere de negociere, care cuprind 17 capitole, sunt esențiale pentru modul în care vor activa companiile din R. Moldova, dar și pentru capacitatea economiei naționale de a se dezvolta în viitor.
„Modul de implementare a acestora, de rapiditatea implementării acestora, va depinde situația economiei naționale. Și nu doar în perioada curentă sau perioada care urmează, dar vor determina cum Republica Moldova se va dezvolta economic pe termen lung”, a declarat Dumitru Pântea.
Concurența, una dintre cele mai dificile reforme
Unul dintre domeniile în care R. Moldova ar putea întâmpina cele mai mari dificultăți este concurența. Expertul economic afirmă că schimbările nu presupun doar transpunerea legislației europene în cea națională, ci și modificarea modului în care funcționează economia și relațiile dintre antreprenori.
Pântea consideră că domeniul concurenței a fost neglijat de-a lungul timpului, iar modelul economic moștenit din perioada sovietică a fost bazat mai degrabă pe intervenția statului decât pe mecanismele pieței.
„Anticipez personal că acesta va fi unul din cele mai dificile capitule de implementat, de transpus și de realizat în final, pentru că nu este vorba doar despre o transpunere de legislații. Este vorba de modul în care va funcționa economia și fiecare antreprenor în parte”, a explicat expertul.
În cadrul clusterului privind piața internă, sunt vizate și libera circulație a mărfurilor, capitalurilor și persoanelor. Aceste principii, odată transpuse integral în legislația națională, vor determina în ce măsură economia R. Moldova va fi pregătită să funcționeze în cadrul pieței unice europene.
Potrivit lui Pântea, integrarea presupune eliminarea barierelor și crearea unor condiții în care companiile să poată concura în mod real, iar cele mai eficiente să se dezvolte.
Întreprinderile mici, vulnerabile în fața pieței europene
O altă provocare ține de dimensiunea companiilor din R. Moldova și capacitatea acestora de a face față concurenței externe. Expertul afirmă că, în timp ce unele întreprinderi locale exportă deja în Uniunea Europeană și au acces la resurse financiare și umane, multe afaceri mici întâmpină dificultăți în a ajunge pe piețele externe.
Potrivit lui Pântea, economia R. Moldova este formată din aproape 70.000 de companii, majoritatea covârșitoare fiind întreprinderi mici și mijlocii.
„Avem și foarte mulți antreprenori, în special cei mici, care le vine destul de greu să acceseze pieți externe în general. Nu vorbim doar de piața Uniunii Europene”, a menționat expertul.
Acesta explică faptul că firmele mici activează într-o piață internă cu un număr limitat de consumatori, ceea ce le reduce posibilitatea de a obține marje suficiente pentru investiții în capacități de producție, eficiență și performanță.
În Uniunea Europeană, economiile sunt organizate în jurul unor companii mari, specializate, care pot produce volume importante la costuri mai mici. În R. Moldova, în schimb, antreprenorii, în special cei din agricultură, nu au dezvoltat suficient o cultură a asocierii, care le-ar permite să livreze cantități mai mari și să reducă cheltuielile.
„Fiecare are o șansă. Fiecare om care face o afacere are șansa ca el să-și găsească nișa în procesul de integrare europeană. Doar pentru asta este nevoie de atenția statului asupra nevoilor lor”, a declarat Dumitru Pântea.
Statul va trebui să-și schimbe modul de susținere a companiilor
În procesul de integrare europeană, R. Moldova va trebui să revizuiască și mecanismele prin care sprijină mediul de afaceri. Expertul afirmă că întreprinderile mici și mijlocii au nevoie de susținere pentru a putea concura cu firmele mari, în special în ceea ce privește accesul la finanțare, angajați calificați și piețe externe.
Printre instrumentele existente se numără programele implementate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, precum și mecanismele de sprijin pentru sectorul agricol.
Pântea a menționat programul guvernamental „373”, destinat facilitării accesului la credite, pe care îl consideră un instrument important pentru companiile care doresc să investească. De asemenea, în sectorul agricol și în industria alimentară sunt alocate anual aproape două miliarde de lei prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.
„Resursele sunt relativ mici, dacă ne uităm în raport cu economia națională, care probabil o să ajungă în acest an la vreo 400 de miliarde de lei. Avem undeva 1–2% din produsul intern brut sprijin direct acordat mediului de afaceri, pe când alte țări care au fost în procesul de integrare europeană au operat în alte condiții. Dar, pe de altă parte, trebuie să înțelegem că Moldova are în continuare multe facilități fiscale pentru mediul de afaceri”, a mai spus acesta.
În același timp, apropierea de normele europene va presupune reducerea unor facilități fiscale și orientarea sprijinului către companiile care au cu adevărat nevoie de acesta.
Regimul fiscal al parcurilor IT și al zonelor economice libere ar putea fi revizuit
Un alt domeniu important al negocierilor ține de armonizarea sistemului fiscal cu normele Uniunii Europene. Potrivit expertului, autoritățile vor trebui să revizuiască regulile privind TVA, anumite facilități fiscale, precum și regimurile aplicate parcurilor IT și zonelor economice libere.
Pântea avertizează că aceste schimbări trebuie pregătite atent, deoarece companiile care beneficiază în prezent de regimuri fiscale avantajoase ar putea decide să-și relocheze afacerile în alte jurisdicții, dacă nu vor avea alternative.
„Trebuie să găsim alternative pentru antreprenorii care operează în aceste regimuri, pentru că ei foarte ușor ar putea să găsească alte regimuri pe plan mondial, la fel de facilitare, unde să își relocheze afacerile”, a spus expertul.
R. Moldova a solicitat perioade de tranziție pentru anumite măsuri fiscale, însă menținerea acestora va depinde și de capacitatea autorităților de a negocia cu Uniunea Europeană.
Eliminarea facilităților la TVA ar putea afecta consumatorii
Schimbările fiscale nu vizează doar companiile, ci și populația. Expertul economic a explicat că eliminarea unor facilități la TVA, inclusiv cele aplicate electricității pentru consumatorii casnici, ar putea duce la creșterea costurilor pentru anumite produse și servicii.
În acest context, persoanele cu venituri reduse ar putea fi cele mai vulnerabile.
„Eliminarea facilităților pe TVA inevitabil se va transpune în costuri anumitor produse sau servicii. Asta înseamnă inflație și asta înseamnă că sunt afectați în special persoanele cu venituri reduse”, a declarat Dumitru Pântea.
Potrivit acestuia, statul trebuie să pregătească mecanisme prin care să se asigure că persoanele cu venituri modeste pot face față eventualelor schimbări.
R. Moldova își propune să încheie negocierile până în 2028
Autoritățile R. Moldova și-au propus să închidă capitolele de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană până în 2028. Expertul economic consideră că transpunerea legislației europene ar putea fi realizată până la sfârșitul anului 2027–2028, însă atrage atenția că acest lucru nu este suficient.
Pântea afirmă că adevărata provocare este schimbarea modului în care funcționează economia și pregătirea antreprenorilor și a societății pentru regulile pieței europene.
„Ceea ce contează cu adevărat este termenul în care societatea noastră se va schimba și va fi pregătită să funcționeze în cadrul Uniunii Europene. Atât persoanele fizice, cât și antreprenorii în special”, a subliniat expertul.
Acesta avertizează că, dacă R. Moldova nu va reuși să devină o economie atractivă și competitivă în cadrul Uniunii Europene, resursele financiare și umane ar putea migra către alte țări.
„Economia este despre o competiție, iar zonele care se dezvoltă mai rapid atrag resursele în jurul lor, atât umane, cât și financiare. Și dacă noi nu o să reușim să facem și din Republica Moldova o zonă atractivă în cadrul Uniunii Europene, resursele vor migra în altă parte”, a declarat Dumitru Pântea.
Republica Moldova își propune să finalizeze negocierile de aderare la începutul anului 2028. Potrivit evaluării prezentate de Comisia Europeană, 25 dintre cele 33 de capitole de negociere ar putea fi închise provizoriu până la sfârșitul anului 2027, dacă țara menține ritmul reformelor. Închiderea capitolelor depinde atât de îndeplinirea angajamentelor asumate de Chișinău, cât și de evaluarea Comisiei Europene și de deciziile statelor membre ale UE.
CITIȚI ȘI:
