Noi reguli pentru prosumatori, investiții în stocarea energiei și interconectări cu UE: Planurile autorităților din domeniul energetic
Noua linie electrică Vulcănești–Chișinău reprezintă un pas important pentru consolidarea securității energetice a Republicii Moldova și reducerea dependenței de infrastructura energetică din regiunea transnistreană. În paralel, Ministerul Energiei propune modificări la Legea cu privire la energia electrică, menite să adapteze piața la noile realități și la legislația europeană, să stimuleze investițiile și să ofere mai multă predictibilitate producătorilor și consumatorilor.
Punerea sub tensiune a liniei electrice Vulcănești–Chișinău, de 400 kV, marchează realizarea unuia dintre cele mai importante proiecte strategice din sectorul energetic de la proclamarea independenței Republicii Moldova, afirmă secretara de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac.
Noua infrastructură va permite diversificarea rutelor de import al energiei electrice, asigurarea unor conexiuni alternative cu sistemul energetic european și reducerea vulnerabilităților care, de-a lungul anilor, au expus Republica Moldova presiunilor externe, a subliniat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.
„Linia electrică Vulcănești–Chișinău de 400 kV este, de departe, proiectul de cea mai mare importanță strategică națională de la independență încoace în sectorul energetic”, a declarat Novac, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Potrivit Carolinei Novac, până în prezent, Republica Moldova dispunea de o singură interconexiune importantă cu sistemul energetic regional. Noua linie va permite reducerea vulnerabilităților structurale și a riscului de șantaj energetic.
Necesitatea investițiilor în infrastructura energetică a fost evidențiată și de pana parțială de curent din 31 ianuarie 2026, când aproximativ 70% din teritoriul țării a fost afectat de întreruperi în alimentarea cu energie electrică. Atunci, linia Vulcănești–MGRES a fost deconectată din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, inclusiv a depunerilor de polei.
Carolina Novac a precizat că linia Vulcănești–Chișinău este doar unul dintre proiectele de interconectare aflate pe agenda autorităților. Alte trei linii electrice sunt planificate: Bălți–Suceava, Strășeni–Gutinaș și Bălți–Dnesțrovsk, ultima urmând să asigure o conexiune cu Ucraina.
Totodată, autoritățile planifică modernizarea rețelelor electrice naționale, prin investiții estimate la aproximativ 71 de milioane de euro. Aceste lucrări sunt necesare inclusiv pentru integrarea unor cantități tot mai mari de energie regenerabilă în sistemul energetic.
Dacă în trecut energia din surse regenerabile avea o pondere redusă în consumul intern, în prezent aceasta a ajuns la aproximativ 30%. Creșterea capacităților de producere a energiei verzi impune însă investiții suplimentare în modernizarea rețelelor de transport și distribuție.
Modificările legislative, necesare pentru o piață energetică în schimbare
Ministerul Energiei a lansat consultări publice asupra unui proiect de modificare a Legii cu privire la energia electrică, pentru a adapta legislația la schimbările din sectorul energetic și la normele europene.
Secretara de stat Carolina Novac a explicat că piața energiei electrice din Republica Moldova s-a schimbat considerabil în ultimii ani, odată cu lansarea pieței pentru ziua următoare, creșterea producției interne și dezvoltarea surselor regenerabile. În același timp, războiul din Ucraina, tensiunile din regiunea Strâmtorii Ormuz și fluctuațiile debitelor Dunării, Nistrului și Prutului influențează securitatea energetică și prețurile la energie.
În acest context, modificările propuse urmăresc adaptarea cadrului legal la noile realități ale pieței și alinierea acestuia la legislația europeană, inclusiv la normele adoptate în 2024 privind piața energiei electrice.
Printre principalele prevederi se numără introducerea unor mecanisme care să faciliteze investițiile anticipate în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice. Acestea le-ar permite operatorilor să efectueze mai rapid lucrările necesare și să recupereze costurile investițiilor prin mecanisme tarifare corespunzătoare.
Proiectul prevede și instrumente menite să ofere mai multă siguranță investitorilor în producerea și stocarea energiei din surse regenerabile. Printre acestea se numără contractele pentru diferență, inclusiv cele bidirecționale, și dezvoltarea mecanismelor de achiziție a energiei electrice pe termen lung.
Aceste instrumente ar urma să reducă riscurile comerciale și să le ofere producătorilor o mai mare predictibilitate financiară, facilitând inclusiv accesul la finanțare bancară.
Un rol important îl au contractele de achiziție a energiei electrice pe termen lung. Acestea le permit producătorilor de energie regenerabilă să încheie acorduri cu furnizorii sau cu marii consumatori industriali, asigurând condiții mai stabile pentru comercializarea energiei produse.
Astfel de mecanisme sunt importante inclusiv în contextul în care prețurile de pe piețele regionale rămân ridicate și volatile, a precizat Novac.
Noi reguli pentru prosumatori, din 2027 și 2028
Modificările legislative îi vizează și pe prosumatori – consumatorii care produc energie electrică, în special cu ajutorul panourilor fotovoltaice, și livrează surplusul în rețea.
Potrivit Carolinei Novac, persoanele fizice și instituțiile care beneficiază în prezent de mecanismul de contorizare netă vor trece, începând cu 1 ianuarie 2028, la sistemul de facturare netă. Astfel, energia electrică livrată în rețea nu va mai fi compensată automat, kilowatt-oră pentru kilowatt-oră, ci va fi remunerată în funcție de prețurile de pe piața pentru ziua următoare.
În cazul noilor prosumatori care își vor instala sisteme fotovoltaice, mecanismul de remunerare a surplusului de energie va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2027.
Secretara de stat a explicat că scopul acestor modificări este corelarea remunerării energiei livrate de prosumatori cu mecanismele pieței, astfel încât prețul să reflecte raportul dintre cerere și ofertă.
Acesta nu va fi stabilit administrativ de Energocom, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) sau Ministerul Energiei, ci va reflecta valoarea energiei pe piața de tranzacționare, în funcție de intervalele orare.
În acest context, Carolina Novac a menționat și dezvoltarea unei platforme organizate pentru tranzacționarea contractelor bilaterale, care le permite producătorilor de energie regenerabilă și furnizorilor să încheie acorduri transparente pe perioade mai lungi.
Stocarea energiei, următoarea provocare pentru R. Moldova
Un alt domeniu strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova este dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice. Creșterea producției din surse regenerabile, în special solare și eoliene, impune instalarea unor sisteme de baterii care să permită stocarea energiei și utilizarea acesteia în perioadele în care cererea este mai mare sau producția scade.
Carolina Novac a menționat că Republica Moldova dispune deja de o capacitate instalată de stocare a energiei de aproximativ 250 de megawați-oră, iar investițiile în acest domeniu sunt în creștere.
Pentru a încuraja dezvoltarea acestui sector, statul pregătește mecanisme de garantare financiară destinate companiilor care doresc să acceseze credite bancare pentru instalarea bateriilor de stocare.
Garanțiile ar putea ajunge până la 20 de milioane de lei și vor fi destinate investitorilor care nu dispun de suficiente garanții pentru obținerea finanțării. Este cazul, de exemplu, al companiilor care și-au utilizat deja bunurile drept gaj pentru construirea centralelor fotovoltaice.
Oficiala a explicat că accesul la finanțare reprezintă una dintre principalele dificultăți cu care se confruntă investitorii, în special în cazul proiectelor de anvergură, ale căror costuri pot depăși posibilitățile de creditare ale beneficiarilor.
Pe lângă măsurile de sprijin financiar, autoritățile au intervenit și pentru simplificarea procedurilor de autorizare și reducerea birocrației.
În acest sens, este prevăzută dezvoltarea unei platforme digitale, prin intermediul sistemului EVO, care le va permite investitorilor să urmărească în timp real etapele de obținere a actelor permisive. Aceasta va include informații despre avizele de mediu, certificatele de urbanism, autorizațiile de construire și alte documente eliberate de instituțiile responsabile.
Pentru proiectele obișnuite, a fost stabilit un termen maxim de 24 de luni pentru obținerea actelor necesare.
Totodată, autoritățile au simplificat condițiile de instalare a bateriilor de stocare în cadrul proiectelor fotovoltaice și eoliene existente, eliminând obligativitatea obținerii autorizației de construire pentru aceste lucrări.
În contextul stării de urgență, au fost adoptate și măsuri suplimentare care permit punerea sub tensiune a unor instalații înainte de obținerea tuturor actelor permisive, cu obligația de a perfecta documentele-lipsă în termen de șase luni.
O altă facilitate vizează scutirea de TVA la importul echipamentelor necesare, cu condiția ca proiectul să fie realizat în termen de 20 de luni. De asemenea, pentru echipamentele vizate de aceste măsuri au fost eliminate taxele vamale la import.
Potrivit Carolinei Novac, dezvoltarea capacităților de stocare și creșterea producției interne de energie electrică vor contribui la reducerea dependenței de importuri, îmbunătățirea balanței comerciale și crearea unor noi locuri de muncă.
Iar diversificarea surselor de energie și investițiile în infrastructura energetică națională sunt esențiale pentru consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova și asigurarea stabilității sistemului electric, a conchis secretara de stat de la Ministerul Energiei.
CITIȚI ȘI:
