Contoare individuale, compensații și reguli noi pentru furnizori: Cum se schimbă sectorul termoficării
Consumatorii de energie termică ar putea beneficia de reduceri de până la 10% la tariful pentru căldură sau de compensații individuale în cazul în care distribuitorii și furnizorii nu respectă indicatorii minimi de calitate a serviciilor. Prevederea este inclusă în proiectul Legii cu privire la energia termică și promovarea cogenerării, aflat în consultări publice până pe 20 noiembrie.
Calitatea serviciilor de distribuție și furnizare a energiei termice va fi evaluată în baza unor indicatori stabiliți de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Aceștia vor reflecta continuitatea livrării căldurii, parametrii agentului termic și calitatea relațiilor dintre operatori și consumatori. Modul de calculare și de acordare a compensațiilor pentru nerespectarea indicatorilor de calitate va fi stabilit printr-un regulament după votarea legii.
Proiectul prevede, de asemenea, că distribuitorii și furnizorii vor fi obligați să țină evidența tuturor reclamațiilor și sesizărilor și să prezinte anual ANRE rapoarte privind indicatorii de calitate. O altă obligație propusă este înființarea unor servicii telefonice disponibile 24 de ore din 24, prin intermediul cărora consumatorii să poată semnala problemele legate de calitatea furnizării căldurii și defecțiunile apărute la echipamente sau în rețelele termice.
Contorizare individuală și reguli noi de conectare
Proiectul introduce noi cerințe privind măsurarea individuală a consumului de energie termică. În blocurile de locuințe care vor fi construite după intrarea în vigoare a legii, antreprenorii vor trebui să instaleze echipamente individuale de măsurare a cantității de energie termică utilizate pentru încălzire, prepararea apei calde menajere și, după caz, răcire.
Contorizarea individuală se va aplica și în blocurile vechi, incluse în programul național de modernizare a termoficării, care prevede trecerea de la distribuția verticală la cea orizontală a agentului termic. În situațiile în care instalarea contoarelor individuale nu va f posibilă din punct de vedere tehnic sau se va constata că nu este eficientă economic, proiectul prevede instalarea repartitoarelor individuale de costuri până la 1 ianuarie 2035, cu condiția demonstrării eficienței acestora.
Documentul stabilește și reguli privind conectarea la sistemele centralizate de alimentare cu energie termică. Clădirile noi și cele supuse renovărilor majore, cu excepția caselor individuale, vor trebui conectate la sistemul centralizat în zonele în care autoritățile locale au stabilit că alimentarea cu energie termică se realizează exclusiv în acest mod. Excepție vor face cazurile în care racordarea nu este posibilă sau nu este fezabilă din punct de vedere economic.
Situațiile în care ANRE va putea decide modificarea tarifelor în regim de urgență
Solicitările referitoare la prețurile și tarifele reglementate vor fi examinate de ANRE în maximum 90 de zile de la înregistrarea acestora. Totodată, în anumite situații excepționale, decizia va putea fi luată în regim de urgență, fără parcurgerea procedurilor obișnuite de transparență decizională.
Măsura va putea fi aplicată în cazuri care vizează securitatea aprovizionării cu energie termică, interesul economic general, protejarea intereselor legitime ale consumatorilor sau ale participanților la sector, precum și în cazul unor modificări semnificative ale costurilor și prețurilor resurselor energetice utilizate pentru producerea energiei termice.
Potrivit prevederilor, justificarea necesității adoptării unei hotărâri sau emiterii unei decizii în regim de urgență va trebui făcută publică în termen de 10 zile lucrătoare de la adoptare, prin publicarea acesteia pe pagina oficială a Agenției.
Planuri de încălzire și răcire pentru localitățile mari
Un element al proiectului vizează planificarea locală a sistemelor de încălzire și răcire. Autoritățile publice locale din localitățile cu o populație totală de peste 45.000 de locuitori vor trebui să elaboreze și să aprobe planuri locale în acest domeniu.
Aceste documente vor trebui să identifice potențialul de îmbunătățire a eficienței energetice, inclusiv prin dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică și răcire la temperatură joasă, extinderea cogenerării de înaltă eficiență, recuperarea căldurii reziduale și utilizarea surselor regenerabile de energie.
Planurile vor trebui să respecte principiul „eficiența energetică înainte de toate” și să includă o strategie pentru valorificarea potențialului identificat. Acestea vor putea fi elaborate în comun de două sau mai multe autorități locale învecinate.
Tot mai multă energie regenerabilă
Proiectul stabilește și criterii etapizate pentru ca sistemele centralizate de alimentare cu energie termică și/sau răcire să fie considerate eficiente. Până la sfârșitul anului 2030, acestea vor trebui să utilizeze cel puțin 50% de energie din surse regenerabile, 50% de căldură reziduală, 75% de energie termică produsă în cogenerare sau o combinație de cel puțin 50% din aceste surse.
Cerințele vor deveni mai stricte în anii următori. Din 2033, sistemele vor trebui să îndeplinească noi praguri privind utilizarea energiei regenerabile, a căldurii reziduale și a cogenerării de înaltă eficiență. Din 2038, 2040 și 2045, ponderea acestor surse va crește, iar începând cu 1 ianuarie 2050, sistemele eficiente vor trebui să utilizeze exclusiv energie din surse regenerabile, căldură reziduală sau o combinație a acestora.
Totodată, operatorii centrelor de date cu o putere instalată nominală totală mai mare de 1 MW vor trebui să recupereze și să utilizeze căldura reziduală rezultată din răcirea echipamentelor. Aceasta va putea fi valorificată în sistemele centralizate de încălzire și răcire sau în alte scopuri industriale și comerciale. Obligația nu se va aplica dacă operatorul demonstrează, în baza unei analize cost-beneficiu, că recuperarea și livrarea căldurii nu sunt fezabile tehnic sau economic.
Pierderile de energie termică au crescut în 2025
Necesitatea modernizării sectorului este evidențiată și de datele ANRE privind pierderile de energie termică. În 2025, pierderile efective au constituit 334.3 mii Gcal, echivalentul a 19.61% din energia livrată de la colectoare. Prin comparație, în 2024, pierderile au fost de 303.5 mii Gcal, reprezentând 18,08%.
Datele indică o creștere a pierderilor efective atât în volum, cât și ca pondere, ceea ce evidențiază necesitatea accelerării investițiilor în modernizarea infrastructurii și a introducerii unor mecanisme de reglementare care să stimuleze reducerea pierderilor și creșterea eficienței energetice.
Noua lege, potrivit autorităților, își propune să îmbunătățească funcționarea sistemelor de încălzire centralizată, să reducă pierderile de energie și să promoveze soluții mai eficiente de producere și utilizare a energiei termice.
CITIȚI ȘI:
