Revista presei | Rusia ar încerca să includă federalizarea R. Moldova în discuțiile privind viitoarea arhitectură de securitate europeană
Participarea R. Moldova la summitul Comunității Politice Europene de la Dublin, alegerile din autonomia găgăuză, dar și reforma salariilor la stat, sunt printre subiectele abordate în presa națională.
RFI relatează că președinta R.Moldova, Maia Sandu și președintele Franței, Emmanuel Macron, au co-prezidat o masă rotundă pe tema securității și apărării Europei democratice. Evenimentul a avut loc la Dublin, în cadrul celei de-a noua reuniuni a Comunității Politice Europene, precizează sursa citată. RFI notează că, șefa statului a discutat cu lideri europeni despre consolidarea parteneriatelor de securitate ale Republicii Moldova și pașii următori în procesul de aderare la UE. La evenimentul co-prezidat de Maia Sandu și Emmanuel Macron, liderii au vorbit despre cele două războaie ale Rusiei; invazia pe scară largă a Ucrainei și războiul hibrid împotriva Europei. Discuțiile au vizat și cum poate Europa să răspundă împreună noilor amenințări la adresa proceselor electorale, a securității energetice și a spațiului informațional, rezumă RFI.
Moldova 1 constată că Republica Moldova are nevoie de un sistem integrat de supraveghere și apărare a spațiului aerian, iar experiența militară acumulată de Ucraina în războiul cu Rusia ar putea ajuta Chișinăul să-și dezvolte aceste capacități. Acordul de cooperare tehnico-militară adoptat de Guvern răspunde unor vulnerabilități urgente ale Republicii Moldova, a declarat expertul în securitate de la WatchDog, Pavel Horea, la emisiunea „În Context” de la Moldova 1. Potrivit expertului, cooperarea cu Ucraina nu reprezintă o noutate la nivel internațional, însă pentru Republica Moldova este o premieră prin amploarea domeniilor incluse și prin contextul de securitate în care este încheiată. Horea a evidențiat trei direcții în care Chișinăul are nevoie de progrese: protecția infrastructurii critice, apărarea împotriva dronelor și rachetelor care pătrund în spațiul aerian și dezvoltarea capacităților naționale de apărare.
Tot Moldova 1 semnalează că Rusia ar încerca să includă federalizarea Republicii Moldova în discuțiile privind viitoarea arhitectură de securitate europeană și în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. Potrivit unor informații publicate de presa rusă independentă Eho, printre condițiile atribuite Moscovei s-ar număra crearea unei federații formate din Republica Moldova, regiunea transnistreană și Găgăuzia, dar și organizarea unor referendumuri de independență în cele două regiuni dacă țara noastră aderă la Uniunea Europeană, mai scrie Moldova 1. Expertul în politici publice și analistul politic al comunității WatchDog.MD, Andrei Curăraru, atrage atenția că un asemenea scenariu ar putea oferi Moscovei pârghii de influență asupra deciziilor politice de la Chișinău. El subliniază că informațiile provin din surse anonime și că nu există, deocamdată, o confirmare că propunerile au fost acceptate sau că reprezintă poziția oficială a Kremlinului.
În căutarea Găgăuziei pierdute – e titlul unui editorial publicat de NordNews. Autorul articolului, Anatol Moraru, amintește că la 19 august 1990, la Comrat a fost proclamată Republica Găgăuză. „Chiar și după decizia Chișinăului de a acorda, la 23 decembrie 1994, un statut de autonomie, Găgăuzia a devenit împreună cu Transnistria o altă zonă de instabilitate politică. Din păcate, în loc să-și valorifice statutul special pentru a-și dezvolta cultura și infrastructura, Comratul a ales să-și impună spiritul separatist, să-și afirme dragostea pentru Moscova”, atrage atenția Anatol Moraru. „Găgăuzia a devenit în acești ani (succesiv) o feudă a comuniștilor, socialiștilor și a lui Șor. Și alegerile din duminica viitoare nu vor schimba, în mare, atitudinea dușmănoasă/ separatistă a Comratului. O parte de vină o are și guvernarea PAS. Încă din 2021, când a venit la putere, PAS-ul nu a participat la alegerile care au avut loc în Găgăuzia. (...) În fond, îi înțelegem pe liderii formațiunii: au acolo o popularitate scăzută și, posibil, au considerat că e sub demnitatea lor de partid de guvernământ să obțină în aceste scrutine doar câteva procente. Pe de altă parte însă, care alt prilej ar fi mai prielnic pentru a te întâlni cu un electorat, fie și cumva ostil, și să încerci, prin polemici, dezbateri, argumente, să-i convingi că le vrei binele, precum și întregii comunități românești dintre râuri. (...) E un lucru greu, aproape imposibil, dar nici neglijarea problemei ardente, lipsa de comunicare coerentă nu au cum să ducă la un rezultat bun pe termen scurt sau lung. ”
Agenția IPN notează că drona depistată într-o plantație de viță-de-vie din extravilanul satului Antonești, raionul Ștefan Vodă, este, potrivit constatărilor preliminare ale experților, de model Geran-2, cu propulsie turbo-reactivă. Inspectoratul General al Poliției precizează că aparatul de zbor a lovit un pilon de beton la aproximativ 1,5 metri deasupra solului, iar suflul exploziei s-a extins pe o rază de circa 25 de metri. Drona a fost descoperită joi, după ce un cetățean a alertat poliția din Ștefan Vodă despre prezența unui aparat de zbor într-o plantație de viță-de-vie de la marginea satului Antonești, precizează IPN.
Europa Liberă are în vizor reforma salariilor la stat, aprobată de Guvern, care prevede majorări substanțiale de la 1 ianuarie 2027. Dacă reforma este votată și de parlament, vor primi salarii mai mari aproximativ 170 de mii de angajați ai statului, inclusiv cei mai înalți demnitari, rezumă sursa citată. Salariile bugetarilor vor crește, în medie, cu 15,7%, în timp ce majorările vor varia puternic de la un domeniu la altul și de la o funcție la alta, remarcă EL. Accentul, a spus în ședința de guvern ministra Finanțelor, Victoria Belous, va fi pus pe „corectarea dezechilibrelor și îmbunătățirea remunerării angajaților cu salarii mai mici”. De exemplu, salariul unui profesor universitar va crește cu 21% (până la 23.919 lei), al unui ofițer de investigație – cu 31% (până la 17.420 de lei), al unui bucătar angajat într-o instituție de stat – cu 40% (până la 8.694 de lei), detaliază EL.
Iar portalul Anticorupție atrage atenția la o recomandare privind protecția cadrelor didactice în cazurile de ultragiere, adoptată de Consiliul de etică al Ministerului Educației și Cercetării. Recomandarea vizează situațiile de violență fizică, amenințare sau agresiune verbală gravă împotriva profesorilor, în legătură cu activitatea lor profesională, menționează autorul articolului. Documentul cere sesizarea imediată a poliției, acordarea sprijinului psihologic și juridic și protejarea profesorilor împotriva presiunilor după depunerea unei plângeri. Recomandarea vine după examinarea mai multor cazuri care au arătat că administrațiile unor instituții au dificultăți în recunoașterea și gestionarea situațiilor de ultragiere. Potrivit Consiliului, unele cadre didactice nu au beneficiat de măsuri imediate de protecție, iar intervenția conducerii instituției s-a îndreptat inclusiv împotriva profesorilor care au reclamat cazuri de agresiune, mai scrie portalul Anticorupție.
