Politic

Putin revine la masa marilor puteri, dar pacea în Ucraina rămâne incertă: Analiză DW după reuniunea de la Shenzhen

Publicat
Alina Kühnel, jurnalistă Deutsche Welle
Sursa: Alina Kühnel, jurnalistă Deutsche Welle

Reuniunea trilaterală dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, desfășurată la Shenzhen, a reprezentat pentru Kremlin o oportunitate de a-și reafirma statutul de mare putere, fără să aducă însă progrese concrete în direcția încheierii războiului din Ucraina. Declarația comună adoptată la finalul summitului nu face nicio referire la conflictele din Ucraina și Iran, iar perspectivele unor negocieri de pace rămân incerte.

În acest context, temerile liderilor europeni că ar putea fi excluși din discuțiile decisive privind viitorul Ucrainei sunt alimentate de lipsa unor garanții clare privind participarea lor la negocieri, consideră jurnalista Deutsche Welle (DW), Alina Kühnel.

„A fost o scenă pe care Putin a fost invitat să se prezinte alături de cei mai puternici oameni ai lumii din acest moment, reprezentanții celor mai mari puteri. De acolo a fost transmisă, practic, o imagine de înțelegere. Interesant este că, în toate aceste poziții pe care le-am văzut, China a rămas la mijloc. China părea, practic, să dicteze atât în stânga, cât și în dreapta - atât în relația cu Donald Trump, cât și cu Vladimir Putin, direcția de urmat”, a comentat Alina Kühnel, într-un interviu pentru Moldova 1.

Potrivit jurnalistei, liderii europeni își îndreaptă în prezent speranțele mai degrabă către președintele chinez decât către omologii săi american și rus. Vladimir Putin nu dă semne că ar fi pregătit să facă pași concreți pentru încheierea războiului, în timp ce pozițiile lui Donald Trump rămân imprevizibile și se pot schimba de la o zi la alta.

În acest context, reuniunea liderilor europeni de la Berlin a oferit prilejul unor consultări privind interesele comune și necesitatea participării Europei la eventualele negocieri de pace.

Putin, unul dintre principalii beneficiari ai reuniunii din China

Alina Kühnel apreciază că întâlnirea nu a fost determinată atât de temerile privind excluderea europenilor din procesul de negociere, cât de nevoia unei coordonări mai strânse în fața evoluțiilor internaționale incerte.

Referindu-se la declarația comună adoptată la Shenzhen, jurnalista Deutsche Welle consideră că documentul are, mai degrabă, o valoare simbolică, demonstrând că cei trei lideri au purtat discuții și au ajuns la anumite înțelegeri, fără să propună însă soluții concrete pentru încheierea războiului. În opinia sa, agenda reuniunii a reflectat interesele distincte ale celor trei puteri.

„Pe de o parte, reformarea ONU reprezintă o dorință pe care Donald Trump a exprimat-o de multă vreme. Pe de altă parte, criticile la adresa Curții Penale Internaționale reprezintă o poziție pe care Vladimir Putin și-o dorea de multă vreme. Iar în ceea ce privește armele nucleare, știm că, în acest moment, China se află într-o poziție de inferioritate și nu este la același nivel cu Statele Unite și Rusia. Așadar, acesta a fost punctul pe care chinezii au dorit să-l includă pe ordinea de zi a declarației. Fiecare și-a adus, practic, contribuția, dar, în final, nu avem nicio declarație clară care să prezinte pașii următori către pace. Ori, acesta este cel mai stringent motiv pentru care liderii ar fi trebuit să se întâlnească atât în China, cât și la Berlin”, a subliniat Alina Kühnel.

Din perspectiva imaginii politice, Vladimir Putin pare să fi fost unul dintre principalii beneficiari ai reuniunii, consideră jurnalista.

Prezența sa alături de Xi Jinping și Donald Trump i-a oferit ocazia de a proiecta imaginea Rusiei ca a treia mare putere mondială și de a-și reafirma statutul pe scena internațională.

„A reintrat pe scena internațională alături de doi mari lideri. Practic, i s-a oferit șansa ca Rusia să devină din nou a treia mare putere a lumii. Cred că s-a bucurat de această întâlnire, iar acest lucru s-a văzut și în atitudinea sa. El rămâne, în continuare, o persoană foarte sigură pe sine, iar această reuniune i-a oferit posibilitatea de a se prezenta pe scena internațională așa cum și-a dorit”, a constatat Alina Kühnel.

Participarea europenilor la negocierile de pace, incertă

În ceea ce privește participarea Europei la negocierile de pace, jurnalista subliniază că persistă numeroase incertitudini, inclusiv în privința formatului viitoarelor discuții.

Grupul E5, format din Germania, Franța, Marea Britanie, Polonia și Italia, ar putea constitui un cadru de coordonare a pozițiilor europene. Totuși, rămâne neclar dacă reprezentanții acestor state vor participa efectiv la negocierile cu Rusia.

Deși negociatorii americani s-au deplasat la Berlin și au anunțat că încearcă să aducă toate părțile la masa negocierilor, aceste demersuri nu au fost concretizate, deocamdată, într-un acord privind formatul discuțiilor. Nici propunerile referitoare la organizarea viitoarelor întrevederi nu au primit un răspuns clar din partea Moscovei.

„Nu știu dacă se va ajunge, până la urmă, la un format în care să participe și europenii, pentru că, din câte vedem, sunt avansate diverse opțiuni, dar nu există un răspuns clar din partea celeilalte părți. (...) Orice este posibil, atât timp cât se ajunge la un rezultat concret și la o pace durabilă în Europa”, a conchis jurnalista Deutsche Welle.


O nouă rundă de negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina ar putea avea loc în curând, Emiratele Arabe Unite fiind luate în calcul drept posibilă gazdă a discuțiilor.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că reprezentanții europeni ar urma să participe la întrevedere, alături de cei ai Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite.

Totuși, Moscova nu și-a dat încă acordul pentru extinderea formatului negocierilor, iar data și locul următoarei reuniuni nu au fost stabilite.

CITIȚI ȘI:

Ana Cebotari

Ana Cebotari

Autor

Citește mai mult