O samă de cuvinte//Deci românii nu mai știu cuvinte – sau cum răul a început de la Alecsandri…
— 1) (Dialog, în Patul lui Procust al lui Cămil Petrescu, intre narator și amanta voluptoasă):
„Și-a așezat puțin o perină sub ea, întoarsă spre mine, cu mijlocul sucit, accentuând o dungă de carne plină, oblica peste coaste, în dreptul coatelor, căci șiretul cămășuței îi lunecase de pe umăr până jos, pe braț”.