Revista presei internaționale: riscurile legate de întreruperea sprijinului occidental pentru Ucraina; Mesajele electorale ale președintelui rus Putin împotriva Occidentului
Riscurile legate de întreruperea sprijinului occidental pentru Ucraina, mesajele electorale ale președintelui rus Putin împotriva Occidentului și noile încercări de aplanare a conflictului din Orientul Mijlociu – sunt câteva dintre principalele subiecte abordate de presa internațională. Lidia Petrenco a selectat câteva articole dedicate acestor teme și vine cu detalii.
Ucraina a trăit o săptămână îngrozitoare din cauza Statelor Unite și Uniunii Europene, titrează CNN. Publicația numește „uluitor” comportamentul Congresului american care a ignorat apelul președintelui ucrainean de a-i acorda țării sale asistență într-un moment crucial pentru țara sa. În plus, Ungaria a blocat sprijinul militar european de 50 de miliarde de euro, amintește CNN. Potrivit publicației, Kievul se confruntă cu atacuri nocturne cu rachete de croazieră și ar putea rămâne până în primăvară cu sistemele antiaeriene afectate și cu o infrastructură parțial distrusă. În lipsa sprijinului occidental, cea mai mare parte a Ucrainei riscă să fie ocupată de armata rusă în următorii doi ani, estimează autorul articolului, avertizând că prezența forțelor militare ruse chiar lângă granițele NATO, ar deveni imediat o problemă pentru Washington. Dincolo de tratatul NATO privind apărarea reciprocă, chiar din punct de vedere practic, democrațiile sigure și libere din Europa sunt partenerii comerciali cheie ai Statelor Unite și baza ponderii globale a acestora", explică CNN.
Premierul ungar Viktor Orban este un cal troian care distruge unitatea europeană și protejează interesele Rusiei, a declarat duminică la un post de televiziune ministrul ceh al Afacerilor Europene, Martin Dvorak, relatează Euractiv. „Astăzi Orban este calul troian care distruge intens și, din păcate, din ce în ce mai eficient această unitate și încearcă să arate că ar trebui să ignorăm Ucraina”, a spus Dvorak. Potrivit acestuia, Orban șantajează Europa și abuzează de puterea sa de veto. Orban a fost criticat pentru că a folosit problema ucraineană ca pârghie în încercarea de a debloca accesul la fondurile UE care au fost înghețate din cauza amenințării statului de drept din țară de către actualul guvern ungar, amintește Euroactiv. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a decis să deblocheze 10 miliarde de euro după ce Ungaria a publicat un raport privind reforma judiciară. Cu toate acestea, aproximativ 21 de miliarde de euro rămân înghețate, descrie Euroactiv contextul în care Budapesta continuă să blocheze sprijinul financiar al Uniunii Europene pentru Ucraina.
Uniunea Europeană a găsit soluția pentru a oferi asistența de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina evitând blocajul impus de Ungaria, scrie The Financial Times. Europenii vor să-l pedepsească pe Orban privându-l de dreptul de veto în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, au dezvăluit surse diplomatice pentru The Financial Times. Potrivit acestora, liderii europeni vor să folosească prevederile articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană împotriva lui Orban. Ele ar permite blocarea dreptului de „veto” al unui stat în cazul încălcării statului de drept de către guvernarea sa.
The Financial Times numește acest articol 7 drept „cea mai importantă armă internă a Uniunii Europene” pe care multe țări evită s-o folosească. În același timp, Orban a pierdut „protectoratul” Poloniei după schimbarea guvernării de la Varșovia, astfel, șansa de a priva Ungaria de „vot” crește, scrie publicația. „Dacă veto-ul lui Viktor Orbán nu poate fi anulat prin puterea de convingere, celelalte 26 de țări ale Uniunii Europene ar putea ajunge la un acord pe cont propriu, deși aplicarea acestei soluții va dura și va fi doar una pe termen scurt”, subliniază The Financial Times.
Publicația ucraineană UNIAN, observă că președintele rus Vladimir Putin continuă să afirme că nu ar avea de gând să atace teritoriul NATO, deși amenință Finlanda devenită recent membră a Alianței Nord-Atlantice. ”Rusia nu a avut probleme cu Finlanda, care a fost luată și târâtă în NATO. Acum situația se va schimba. Vom crea districtul militar Leningrad și vom concentra acolo anumite unități militare”, citează UNIAN o declarație a lui Putin făcută după ce Congresul partidului Rusia Unită i-a susținut în unanimitate candidatura la alegerile prezidențiale din martie 2024.
Nominalizarea lui Putin pentru al cincilea mandat de către Congresul partidului de guvernământ a fost o formalitate, scrie BBC. Principalii oponenți ai lui Putin sunt în închisoare sau în exil, iar duminică poliția a venit la ședința grupului de inițiativă al altui politician Ekaterina Duntsova, care și-a prezentat candidatura, informează BBC. Poliția nu a întrerupt evenimentul, însă femeia a fost deja chemată la procuratură, iar conturile bancare i-au fost blocate imediat ce le-a solicitat susținătorilor sprijin financiar, mai scrie BBC. Duntsova vorbește voalat despre politică pledând pentru o Rusie pașnică, prietenoasă și „cu chip uman”.
Între timp, presa europeană își focalizează atenția asupra rezultatelor alegerilor parlamentare din Serbia, unde președintele Aleksandar Vučić a revendicat aseară victoria partidului său progresist și naționalist de dreapta. AFP notează că formațiunea lui Vučić a acumulat peste 46 la sută din voturi, o creștere în raport cu ultimele alegeri din aprilie 2022. France Press subliniază că Vucuc a promis să nu recunoască niciodată independența Kosovo, dar pledează pentru aderarea la Uniunea Europeană care nu e posibilă fără normalizarea relațiilor cu acestui stat. Până acum, Vucic nu a reușit să găsească formula de compromis pentru a atinge acest obiect, conchide AFP.
Președintele sârb Aleksandar Vučić pare pregătit să-și întărească puterea, deși guvernul său e acuzat de nereguli majore în timpul votului de duminică, scrie Politico. Datorită victoriei în alegeri, Aleksandar Vučić, care își echilibrează relațiile cu Occidentul în raport cu cele pe care le are cu Rusia, va rămâne figura centrală în diplomația SUA și UE în Balcanii de Vest, anticipează publicația. Și asta pentru că Occidentul e interesat să prevină cu orice preț o destabilizare a situației în Balcanii de Vest pe fondul disputelor legate de statutul Kosovo, explică Politico.
„Totuși, Vučić spera că rezultatele alegerilor anticipate îi vor confirma statutul de lider politic al unei țări candidate la aderare la UE, acum însă se pare că va trebui să se apere împotriva acuzațiilor de nereguli majore și intimidare a alegătorilor. Aceste dispute privind manipularea electorală nu vor face decât să sporească temerile că Vučić subminează rapid democrația, mass-media și instituțiile publice ale țării”, conchide Politico.
În fine, mai multe articole din presa internațională atrag atenția asupra situației din Orientul Mijlociu. Israelul și gruparea islamistă Hamas ar fi gata să încheie un nou armistițiu, scrie Reuters cu referire la surse ale serviciilor egiptene de securitate. Însă înaintea începerii oricăror negocieri, Egiptul și Qatarul, care negociaseră anterior o încetare a focului de o săptămână și eliberarea ostaticilor, au insistat asupra accelerării transportului de ajutor umanitar în Fâșia Gaza. Potrivit surselor agenției de presă, gruparea Hamas e dispusă să elibereze noi ostatici doar dacă Israelul va accepta o încetare completă a focului. Reuters notează însă că ieri, comandamentul armatei israeliene și-a reafirmat obiectivul de a distruge complet gruparea Hamas ca răspuns la masacrele săvârșite împotriva israelienilor pe 7 octombrie.
The New York Times informează că în această săptămână, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, va vizita din nou Israelul, dar și două țări din Golf. Publicația atrage atenția că vizita are loc, în timp ce oficialii administrației Biden presează Israelul să-și încheie campania aeriană și terestră la scară largă în Fâșia Gaza în câteva săptămâni și să treacă la o fază a ofensivei cu atacuri mai concentrate împotriva Hamas pentru evitarea victimelor în rândul civililor.
