Revista presei internaționale: ce au obținut fermierii care protestează în Europa; Evoluția negocierile privind încheierea unui nou acord de încetare a focului în Fâșia Gaza
E gata oare Ungaria să blocheze din nou pachetul de sprijin financiar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina pe care liderii țărilor Uniunii Europene vor încerca să-l aprobe azi, la un summit de urgență? Ce au obținut până acum fermierii care protestează în Europa și cum decurg negocierile privind încheierea unui nou acord de încetare a focului în Fâșia Gaza? – Sunt alte întrebări la care caută răspuns presa internațională răsfoită de Lidia Petrenco.
La aproape doi ani de la invadarea Ucrainei, războiul a ajuns practic în impas, iar acum Kievul are nevoie ca niciodată de asistență financiară, semnalează Associated Press. Un înalt diplomat de la Bruxelles a declarat agenției de presă că Uniunea Europeană nu mai poate amâna acordarea pachetului de sprijin pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro, blocat în decembrie de Ungaria. Azi, Consiliul European va încerca din nou să aprobe această asistență, după ce premierul maghiar Viktor Orban a fost avertizat de către mai mulți lideri europeni, că ar putea fi lipsit de dreptul de a bloca deciziile Uniunii, notează Associated Press. Mai mult, Ungaria ar putea fi lipsită de importante fonduri europene și ar risca să se confrunte cu o criză economică acută, constată Associated Press.
Potrivit surselor Reuters, miercuri seara nu se ajunsese încă la niciun acord cu Viktor Orban, iar politicienii europeni recunosc că nu pot prezice cum va proceda premierul maghiar. Reuters precizează că liderii Uniunii Europene discută și opțiuni alternative în cazul în care nu reușesc să-l convingă pe Orban să nu blocheze din nou pachetul de sprijin pentru Ucraina. Cu toate acestea, soluțiile alternative par mai dificile, iar implementarea lor ar dura mai mult timp deoarece, de regulă, implică adoptarea deciziilor de către parlamentele țărilor Uniunii Europene, remarcă Reuters. Agenția de presă subliniază că potrivit planului, Ucraina va primi cele 50 de miliarde de euro - 17 miliarde sub formă de asistență directă și 33 miliarde sub formă de împrumuturi - în următorii patru ani. Uniunea Europeană dorește să includă aceste costuri în actualul plan bugetar prevăzut pentru șapte ani, între 2020 și 2027, ceea ce înseamnă că pachetul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina trebuie inclus în același buget care trebuie acum revizuit, explică Reuters. Premierul Ungariei s-a opus permanent includerii pachetului de sprijin pentru Ucraina în bugetul comun al Uniunii Europene, pledând pentru găsirea banilor necesari din alte surse, însă în ultimele zile Viktor Orban a cedat presiunilor liderilor europeni, insistând în prezent doar asupra revizuirii anuale a ajutorului financiar ce urmează a fi acordat Kievului în următorii patru ani, scrie Reuters.
Bloomberg descrie criza de muniții prin care trece Ucraina, făcând referire la o scrisoare pe care ministrul Apărării de la Kiev, Rustem Umerov, le-a adresat-o omologilor săi europeni. Umerov scrie că armata ucraineană folosește pe câmpul de luptă de trei ori mai puține obuze (n.r. 2 000 de obuze) decât armata rusă și le cere aliaților să acționeze rapid pentru a furniza Ucrainei mai multă muniție. Bloomberg amintește că Uniunea Europeană și-a propus în martie anul trecut, să producă timp de un an un milion de obuze pentru Ucraina, dar până acum a furnizat doar o treime din numărul de muniții stabilit inițial. În aceste condiții, miniștrii europeni ai apărării au anunțat că un milion de obuze vor fi produse până la sfârșitul acestui an, iar producția planificată pentru anul viitor va fi dublată, mai scrie Bloomberg.
Secretarul de stat adjunct al SUA, Victoria Nuland, aflată într-o vizită la Kiev, s-a arătat încrezătoare că pachetul de sprijin pentru Ucraina, blocat în Congresul american din cauza dezacordurilor dintre republicani și democrați, va fi în cele din urmă acceptat, transmite BBC. „Sprijinul bipartizan pentru Ucraina rămâne puternic în toată țara. Poporul american înțelege și admiră miracolul pe care Ucraina l-a făcut deja apărându-se de această sălbatică agresiune rusă. El înțelege, de asemenea, ce se va întâmpla dacă veți continua nu numai să supraviețuiți, ci și să prosperați. Am mare încredere că această înțelegere se va reflecta în votul Congresului asupra acestei cereri din partea președintelui Joe Biden”, a declarat Victoria Nuland, citată de BBC.
Aceeași publicație relatează că în ultimele ore, liderul minorității republicane din Senat, Mitch McConnell, a spus că este timpul ca Senatul să voteze atât pentru asistența financiară de peste 60 de miliarde de dolari ce ar urma să fie acordată Ucrainei, cât și pentru cea destinată Israelului. BBC precizează că cele două pachete de sprijin au fost incluse în același proiect pentru a-i determina pe republicanii sceptici față de ajutorul pentru Ucraina, să-l voteze oricum, pentru a nu lăsa fără susținere financiară Israelul. Influența lui McConnell nu trebuie exagerată, semnalează BBC amintind că acesta a sprijinit Ucraina încă de la începutul războiului, dar mulți republicani din Senat, și mai ales din Camera Reprezentanților, sunt ghidați de poziția lui Donald Trump, care aproape sigur va fi nominalizat de Partidul Republican la alegerile prezidențiale din acest an pe care are șanse să le câștige. ”Trump consideră că războiul din Ucraina trebuie oprit cât mai repede posibil și este cunoscut pentru atitudinea sa binevoitoare față de președintele rus Vladimir Putin demonstrându-și, în același timp, scepticismul față de instituțiile euroatlantice și față de regulile pe care se bazează ordinea internațională. În absența unei decizii a Congresului cu privire la noi ajutoare, asistența militară a SUA pentru Ucraina practic a secat”, conchide BBC.
Niciun militar ucrainean dintre cei eliberați ieri, după un schimb major de prizonieri, nu era în lista celor care potrivit Moscovei s-ar fi aflat la bordul avionului rusesc, prăbușit săptămâna trecută în orașul Belgorod. La această concluzie ajung sursele BBC, consultând o listă cu numele a 65 de prizonieri ucraineni, care potrivit Moscovei urmau să fie predați Kievului, dar ar fi murit după ce forțele ucrainene ar fi doborât avionul. Dacă acești oameni sunt încă în viață, Rusia nu îi va schimba prea curând, spune interlocutorul BBC, îndoindu-se că la bordul avionului prăbușit s-ar fi aflat prizonieri ucraineni.
În atenția presei rămâne și amploarea protestelor agricultorilor din Europa. Sub presiunea străzii, Bruxelles-ul modifică legile agricole, titrează Radio France Internationale. Chiar dacă în contextul agresiunii rusești a prelungit până în iunie 2025 acordul de liber schimb cu Ucraina, Comisia Europeană a stabilit cote la importul anumitor produse din această țară, remarcă același post francez. La cererea mai multor state membre, printre care Franța și Italia, vor fi introduse cote la importurile de ouă, de carne de pasăre și de zahăr, pentu a proteja fermierii autohtoni, explică RFI. Polonia își menține reticența față de importurile din Ucraina și după schimbarea de guvern de la Varșovia. Deși nu va bloca importurile de cereale, guvernul lui Donald Tusk va putea limita cantitatea prduselor agricole ucrainene, conchide aceeași sursă.
Iar publicația The Guardian constată că fermierii care protestează în mai multe state europene au obținut primele concesii din partea Bruxelles-ului. Uniunea Europeană a amânat aplicarea unor reguli care i-ar fi forțat pe fermieri să lase neprelucrate 4 procente din teren pentru a încuraja biodiversitatea și sănătatea solului, explică publicația. The Guardian rezumă că în jur de 10.000 de fermieri francezi și-au intensificat protestele miercuri, blocând cel puțin 100 de drumuri principale din Franța, în timp ce 18 fermieri au fost arestați. Publicația precizează că fermierii belgieni s-au alăturat protestelor de la granița cu Franța, demonstrații având loc și în alte state europene precum Spania și Italia.
Presa internațională urmărește evoluția evenimentelor din orientul mijlociu, unde negociatorii se apropie de semnarea unui acord de încetare temporară a focului în Fâșia Gaza și de eliberare a ostaticilor. The Washington Post notează că se negociază condițiile pentru un armistițiu de șase săptămâni între Israel și Hamas, timp în care ar urma să fie eliberați toți prizonierii civili, deținuți în Gaza. De cealaltă parte, Israelul ar urma să asigure eliberarea prizonierilor palestinieni, să-și repoziționeze trupele departe de zonele cu o densitate mare a populației din Gaza și să permită accesul mai multor ajutoare umanitare în enclavă. Noul acord de încetare a focului e negociat de Statele Unite ale Americii, Qatar și Egipt, și ar fi fost acceptat în principiu de Israel și luat în considerare de Hamas, susțin sursele ziarului The Washington Post.
