Revista presei internaționale: detaliile negocierilor purtate înaintea summit-ului Consiliului European; Atmosfera incendiară creată de mii de agricultori protestatari veniți la Bruxelles
Presa internațională dezvăluie detaliile negocierilor purtate înaintea summit-ului de ieri al Consiliului European, care l-au determinat pe premierul maghiar Viktor Orban să renunțe la blocarea unui nou pachet de sprijin pentru Ucraina. Mai multe publicații descriu atmosfera incendiară creată de mii de agricultori protestatari, veniți ieri la Bruxelles pentru a le cere liderilor europeni să le satisfacă cerințele legate de problemele cu care se confruntă din cauza costurilor mari pe care le suportă din cauza politicilor de mediu. Lidia Petrenco a urmărit relatările și comentariile dedicate acestor evenimente de principalele publicații internaționale și relatează.
BBC relatează că toți liderii celor 27 de țări ale Uniunii Europene, inclusiv premierul maghiar Viktor Orban, au acceptat ieri acordarea unui nou ajutor financiar pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro. Publicația dezvăluie detaliile acordului asupra căruia s-a convenit la summit-ul de urgență al Consiliului European, care s-a desfășurat la Bruxelles. Astfel, autoritățile de la Kiev urmează să primească noua asistență financiară în decurs de patru ani. În fiecare an, va fi organizată câte o dezbatere privind felul în care trebuie aplicată finanțarea, iar orice țară a Uniunii Europene va putea solicita peste doi ani revizuirea finanțării, însă niciun stat nu-și va putea folosi dreptul de veto pentru a o bloca.
Financial Times scrie că aceste condiții au fost acceptate chiar și de premierul maghiar Viktor Orban care amenința să blocheze din nou acordarea noului pachet de sprijin pentru Ucraina. Potrivit publicației, de această dată, șeful executivului de la Budapesta a fost nevoit să-l accepte după ce liderii europeni l-au avertizat că Ungaria urma să fie lipsită de orice finanțare europeană. Asta ar fi dus la reducerea substanțială a investițiilor străine în Ungaria, la o criză acută a locurilor de muncă, la deprecierea monedei naționale și la creșterea inflației.
The Guardian scrie că unitatea liderilor blocului comunitar l-a forțat pe Viktor Orban să renunțe mai întâi la condiția de a nu oferi ajutor financiar Ucrainei din bugetul Uniunii Europene, iar apoi și la cea de revizuire a asistenței în fiecare an. Un diplomat de la Bruxelles a declarat pentru același ziar că Orban s-a pomenit izolat și nu avea o altă soluție decât să accepte prevederile acordului asupra cărora conveniseră ceilalți 26 de lideri europeni. A existat o ușurare că înțelegerea a fost în sfârșit încheiată, dar și un sentiment de furie în rândul liderilor care s-au deplasat la Bruxelles pentru a doua oară, pentru a încerca să treacă pachetul, după ce Orbán a blocat ajutorul în decembrie, remarcă The Guardian. „Sprijinul Europei pentru Ucraina a fost unit și unanim și nu am permis să fie sfâșiat de o țară prietenoasă cu Kremlinul”, a spus președintele francez, Emmanuel Macron.
Agențiile de presă transmit că summitul Consiliului European a avut loc pe fondul protestelor masive ale fermierilor nemulțumiți de costurile vieții și de taxele mari pe care trebuie să le achite. În timp ce tractoarele fermierilor înconjuraseră sediul instituției de la Bruxelles, agricultorii din Franța continuau să blocheze importante drumuri din jurul Parisului, transmite Euronews. Totuși, premierul francez Gabriel Attal a reușit în cele din urmă să calmeze spritele, prezentându-le fermierilor protestatari o nouă ofertă, relatează același canal de televiziune. Euronews enumeră câteva dintre noile măsuri anunțate de premierul francez, care i-au convins pe manifestanți să-și suspende acțiunile de protest. Premierul Attal a promis că agricultorii vor putea utiliza pesticidele autorizate pe tot teritoriul Uniunii Europene, iar importul de fructe, legume și produse alimentare care contravin standardelor europene, va fi interzis.
Printre măsurile anunțate de Gabriel Attal pentru a satisface doleanțele fermierilor se numără și suspendarea planului de reducere a utilizării pesticidelor cu 50% până în 2030, subliniază Le Monde. Publicația notează însă că această decizie provoacă deja proteste în rândurile asociațiilor ecologiste, iar guvernul are misiunea dificilă de a găsi formula de compromis care să-i mulțumească atât pe agricultori, cât și pe apărătorii mediului ambiant. Una dintre cele mai sensibile probleme pe tema agriculturii, reducerea consumului de pesticide fusese, până acum, evitată de guvern, iar primul set de anunțuri menite să potolească furia fermierilor nu făcea nicio referire la aceasta, observă Le Monde. Premierul, Gabriel Attal, la rândul său, a dat vina, fără a o numi, asupra Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentației, Mediului și Sănătății Ocupaționale (ANSES), afirmând că trebuie „să ieșim dintr-o „situație în care agenția noastră de sănătate” interzice o moleculă în Franța, înainte de a fi interzisă în Uniunea Europeană, relatează Le Monde. Agenția France Press scrie că în timp ce ieri, mii de fermieri veniți din mai multe țări invadaseră cu tractoare străzile din Bruxelles, președintele Comisiei Europene Ursula Von der Leyen anunța că va prezenta pe 26 februarie un proiect de lege menit să reducă povara administrativă care apasă asupra agricultorilor.
The Bruxelles Times relatează că Piața Luxembourg, situată în fața Parlamentului European, a fost vandalizată de fermieri. Aceștia au incendiat cauciucuri, au golit cărucioare de gunoi și au demontat o sculptură istorică, ce datează din 1871, dându-i foc. "Din punct de vedere al patrimoniului, acest lucru este ireparabil. Din punct de vedere simbolic, este o rușine plângătoare", a declarat Yves Rouyet, președintele Unesco în Belgia.
Potrivit publicației, la protestul din Bruxelles au participat mii de fermieri belgieni, olandezi, francezi, germani, spanioli și italieni. Străzile din jurul Parlamentului European au fost blocate joi de peste o mie de tractoare. „Vrem să producem mâncare de calitate și așa nu se poate”, reclamau fermierii, în timp ce claxoanele lor răsunau în tot centrul Bruxellesului, remarcă publicația.
Presa internațională continuă să urmărească etapele negocierii unui acord dintre Israel și Hamas, care ar permite eliberarea tuturor ostaticilor civili, deținuți în Gaza, după atacul din 7 octombrie a anului trecut. Un acord în acest sens ar prevedea și oprirea temporară a luptelor în Fâșia Gaza.The Times of Israel relatează că deocamdată, informațiile sunt contradictorii. Potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului de externe al Qatarului, Hamas a dat „o confirmare inițială pozitivă” unei propuneri de încetare a luptei în Gaza și eliberare a ostaticilor, dar gruparea teroristă palestiniană a negat rapid că a făcut acest lucru. „Acea propunere a fost aprobată de partea israeliană și acum avem o confirmare pozitivă inițială din partea Hamas”, a declarat Majed al-Ansari unei audiențe la Washington. „Sperăm că în următoarele două săptămâni vom putea împărtăși vești bune despre asta”, a adăugat oficialul qatarez.
Potrivit The Times of Israel, comentariile făcute la Universitatea Johns Hopkins au declanșat pentru scurt timp momente festive în Gaza, inclusiv focuri de armă festive și o scădere a prețului la țiței. Totuși, un oficial Hamas a declarat pentru Reuters, la scurt timp, că gruparea teroristă a „primit propunerea de armistițiu de la Paris, dar nu a dat răspuns niciuneia dintre părți, este încă în studiu”. Un citat similar a fost transmis de AFP de la o sursă apropiată Hamas: „Nu există încă un acord cu privire la cadrul acordului – fracțiunile au observații importante – iar declarația Qatarului este grăbită și nu este adevărată”.
