Revista presei internaționale: Putin neagă că va ataca NATO, dar e gata să țintească bazele aeriene ale unor țări occidentale; Statele europene se solidarizează pentru a asigura securitatea la Jocurile Olimpice din vară
Presa internațională descrie eforturile autorităților de la Kiev de a soluționa atât problema înarmării Ucrainei cu sprijinul aliaților americani, cât și problema exporturilor de cereale în Europa. Mai multe publicații trag concluzii în urma discuțiilor purtate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu speakerul republican al Camerei Reprezentanților, dar și în urma vizitei pe care a făcut-o la Varșovia premierul de la Kiev. Între timp, presa franceză scrie despre măsurile pe care le pregătesc autoritățile de la Paris pentru a preveni atentate teroriste în timpul Jocurilor Olimpice pe care le vor găzdui în vară. Relatează Lidia Petrenco.
Presa ucraineană relatează despre discuția telefonică pe care liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a avut-o joi cu președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Mike Johnson. Ukrainska pravda scrie că Zelenski a îndemnat din nou Congresul american să dea dovadă de unitate într-un moment decisiv pentru Ucraina, și să aprobe cât mai curând pachetul de ajutor militar de peste 60 de miliarde de dolari, blocat în prezent de Camera Reprezentanților controlată de republicani. Potrivit Ukrainska pravda, părțile au discutat și despre necesitatea de a lipsi Rusia de veniturile care o ajută să-și finanțeze războiului și despre folosirea activelor rusești înghețate în beneficiul Ucrainei.
Discuția cu speakerul congresului american a avut loc pe fundalul avertismentelor lansate de liderul de la Kiev, pecum că în următoarele câteva luni va începe o ofensivă de amploare a trupelor ruse în Ukraina. Într-un interviu pentru CBSnews Zelenskii a avertizat că Putin va împinge războiul Rusiei „foarte repede” pe teritoriul NATO dacă nu va fi oprit.
Presa internațională reflectă reacția batjocoritoare a președintele rus Vladimir Putin cu privire la posibilitatea ca țara sa să lanseze un atac asupra unui membru NATO, numind-o „inepție”. Associated Press subliniază însă că Putin e gata să ordone atacuri asupra bazelor aeriene ale unor țări occidentale care găzduiesc avioane de luptă americane F-16 destinate Ucrainei.
Euronews relatează despre încercarea făcută de guvernele de la Kiev și de la Varsovia de a veni în întâmpinarea fermierilor polonezi, care au protestat luni la rând față de concurența neloială provocată de importurile ieftine de cereale din Ucraina. Aflat ieri în vizită în Polonia, premierul ucrainean, Denis Shmyhal, a anunțat că „au fost făcute progrese privind ridicarea blocadelor la frontieră și rezolvarea tuturor problemelor critice care duc la astfel de blocaje”. Omologul său polonez, Donald Tusk, a subliniat eforturile țării sale pentru ca UE să restricționeze importurile de alimente rusești și bieloruse și, să reducă în acest fel presiunea de pe piața alimentară a blocului comunitar ajutând concomitent Ucraina să producă și să-și exporte mărfurile, notează postul paneuropean de televiziune. Potrivit Euronews, cei doi lideri au semnat o declarație comună în care afirmă că de măsurile de liberalizare a comerțului ar trebui să beneficieze economiile Poloniei, ale altor state membre ale UE și Ucrainei „fără a le destabiliza piețele” și că măsurile comerciale ar trebui să țină seama de „situația în schimbare a securității din Ucraina”. Publicația Rzeczpospolita îl citează pe Tusk, care a menționat făcând referire la importurile din Ucraina că „Nimeni nu va fi satisfăcut deplin". Kyiv Post notează că printre probleme se numără lipsa unei conduceri clare în rândul fermierilor polonezi, dar și influența rusă. „Chiar și după ce s-a ajuns la anumite acorduri, este puțin probabil ca protestul să se oprească”, a declarat Anatoliy Kurnosov, analist la Centrul de Studii Politice Doktryna și autor la Platforma media ucraineană-poloneză pentru Kyiv Post. Publicația amintește că din partea ucraineană, exporturile agricole către UE sunt blocate de câteva luni, iar pierderile Ucrainei sunt din ce în ce mai mari.
Legislatori din cadrul Parlamentului European au fost plătiți pentru a disemina propaganda rusă, titrează Politico. Premierul belgian Alexander De Croo a declarat joi că „operațiunea de influență rusă” a fost distrusă printr-o colaborare strânsă între serviciile de informații belgiene și cehe, pecizează publicația.
Euronews publică datele unui sondaj de opinie, în care cetățenii europeni sunt întrebați dacă blocul comunitar ar trebui să sprijine Ucraina în continuare. Majoritatea repondenților unui sondaj exclusiv IPSOS/Euronews, au dat un răspuns afirmativ, însă alegătorii UE ezită mai degrabă să adopte o poziție clară atunci când vine vorba de ajutorul concret acordat Ucrainei. Primul sondaj de acest fel, care a avut aproape 26.000 de repondenți din 18 țări UE, arată că 36% dintre europeni doresc ca ajutorul pentru Ucraina să fie o prioritate a următorului parlament european. Alți 36% îl consideră important, dar nu prioritar, în timp ce pentru 27% dintre respondenți este o problemă secundară. Cu toate acestea, opiniile cu privire la asistența pentru națiunea devastată de război diferă extrem de mult de la țară la țară, constată Euronews. Repondenții din statele nordice membre ale UE sunt cei mai vocali în a cere următorului parlament să fie mai proactiv în sprijinul său pentru Ucraina, 68% dintre suedezi, 59% dintre danezi și 57% dintre finlandezi declarând că acest lucru este o prioritate pentru ei. Pe de altă parte în Ungaria, Grecia, România și Slovacia, majoritatea repondenților - 47%, 45%, 48% și, respectiv, 39% - au văzut ajutorul pentru Ucraina ca o problemă secundară. Doar 12% dintre maghiari cred că ajutorul acordat Ucrainei ar trebui să fie o prioritate a UE pentru următorul mandat, arată sondajul de opinie realizat la comanda Euronews.
La aproape o săptămână de la atacul terorist de la Moscova, autoritățile ruse spun că au arestat un presupus „finanțator” al atacului, transmite The MoscowTimes. Potrivit publicației, Comitetul rus de investigații susține că Ucraina ar fi plătit „sume mari” făptașilor. The MoscowTimes amintește că Statul Islamic, a revendicat atacul în care au murit în jur de 140 de oameni. Cu toate acestea, înalți oficiali ruși, inclusiv Vladimir Putin, au sugerat că Ucraina și Occidentul ar fi fost parțial responsabile pentru săvârșirea masacrului, însă nu au prezentat dovezi.
După atacul de la Moscova, Franța evaluează cât de mare e pericolul unor atentate teroriste la Jocurile Olimpice pe care le va găzdui în vară la Paris, transmite The Guardian. Potrivit publicației, Ministrul francez de Interne, Gérald Darmanin, s-a întâlnit cu serviciile de informații pentru a evalua amenințarea teroristă la adresa țării, una dintre cele mai mari provocări vizând ceremonia de deschidere din 26 iulie. Potrivit autorităților franceze, citate de The Guardian, este planificată o ceremonie extravagantă fără precedent, în aer liber, care, pentru prima dată în istoria olimpică, nu va avea loc în limitele unui stadion, ci va implica o flotilă de 94 de bărci care transportă mii de atleți fluturând pe o distanță de 6 km pe Sena, urmată de alte 80 de bărci care vor transporta presa și securitate, estimându-se că de-a lungul malului râului se vor aduna 222.000 de oameni. The Guardian scrie că peste 45.000 de polițiști vor fi mobilizați, cu lunetiști pe acoperișuri și ofițeri de elită pe bărci. Totodată, spațiul aerian va fi închis pe o rază de 150 km în jurul Parisului în timpul ceremoniei, deoarece serviciile de securitate ar dori să prevină o potențială amenințare a atacurilor cu drone.
Le Monde relatează că mai multe state urmează să trimită soldați pentru a consolida securitatea în cadrul Jocurilor Olimpice. „Forțele armate poloneze se vor alătura coaliției internaționale înființate de Franța pentru a sprijini pregătirea și securitatea Jocurilor Olimpice de vară din 2024”, a declarat ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz pe o rețea de socializare, fără a preciza numărul de soldați dislocați, remarcă Le Monde.
