Revista presei internaționale // Liderii NATO și ai UE sprijină Ucraina în fața unor posibile compromisuri periculoase
Tensiunile dintre Occident și Rusia domină agenda internațională, în timp ce liderii NATO și ai UE încearcă să mențină sprijinul pentru Ucraina în fața unor posibile compromisuri periculoase. În același timp, Bruxellesul accelerează planurile de a rupe complet dependența energetică față de Moscova, iar parteneriatele regionale, precum cel dintre România și Bulgaria pentru navigația pe Dunăre, capătă o nouă importanță strategică.
Aflat la Washington, secretarul general al NATO, Mark Rutte, încearcă să-i convingă pe liderii americani să nu forțeze Ucraina să accepte pacea în condițiile impuse de Rusia, transmite Financial Times. Potrivit publicației, Rutte i-a avertizat ieri pe reprezentanții Casei Albe că recunoașterea modificării granițelor Ucrainei precum vrea Moscova ar pune în pericol securitatea europeană. Europa se teme că presiunile lui Trump pentru recunoașterea Crimeei drept teritoriu rusesc vor crea tensiuni în NATO și vor apropia Washingtonul de Moscova, scrie Financial Times. Ziarul amintește că Rusia a confirmat că Trump și Putin au poziții similare față de anexarea Crimeei, iar președintele Statelor Unite s-a declarat nemulțumit de refuzul liderului de la Kiev Volodimir Zelenski de a discuta despre statutul peninsulei. În paralel, președintele francez Emmanuel Macron a afirmat că furia Occidentului ar trebui să fie îndreptată spre Putin, și nu spre Ucraina, iar statutul Crimeei nu este un subiect de negociere acum. Deși Trump susține că a convenit deja asupra unei înțelegeri cu Rusia, recentele atacuri aeriene asupra Ucrainei, inclusiv cel din 24 aprilie asupra Kievului soldat cu 10 morți, arată contrariul, conchide Financial Times.
Statele Unite vor cere Rusiei, în cadrul unui posibil acord de pace, să recunoască dreptul Ucrainei de a avea o armată și o industrie de apărare, susțin surse diplomatice pentru Bloomberg. Potrivit agenției de presă, această solicitare va fi prezentată azi de trimisul special american, Steve Witkoff, în timpul unei noi întâlnirii cu președintele rus Putin la Moscova. Acceptarea acestei cerințe ar însemna renunțarea de către Rusia la obiectivul declarat de „demilitarizare” a Ucrainei, notează Bloomberg. În trecut, Moscova ceruse limitarea armatei ucrainene, în timp ce Kievul a susținut nevoia unei forțe armate substanțiale pentru siguranța națională, relevă aceeași agenie de presă. În prezent, armata ucraineană numără aproximativ 800.000 de militari activi și 400.000 de rezerviști, dar președintele Zelenski a afirmat că țara sa ar avea nevoie de o armată de 1,5 milioane de oameni, amintește Bloomberg.
Marea Britanie și mai multe țări europene ar putea renunța la planul de a trimite zeci de mii de soldați în Ucraina în cadrul unei misiuni internaționale de menținere a păcii, din cauza riscului unei confruntări directe cu Rusia. Informația a fost dezvăluită pentru The Times de câțiva diplomați europeni familiarizați cu negocierile privind viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina. În schimb, se analizează varianta trimiterii de instructori militari în vestul Ucrainei, fără implicare directă în lupte și fără apropiere de linia frontului, susțin sursele publicație britanice. Londra și Parisul iau în considerare și protejarea spațiului aerian ucrainean cu avioane de luptă și sisteme antiaeriene, precizează The Times. La Kiev există scepticism față de ideea unei misiuni internaționale, fiind puțin probabil ca Moscova să accepte prezența forțelor străine, scrie The Times, subliniind că unele voci europene propun o nouă întâlnire între Trump și Zelenski pentru a reduce tensiunile și a impulsiona negocierile de pace.
Kievul se pregătește între timp să facă față agresiunii ruse fără sprijinul Statelor Unite care ar putea înceta să mai susțină militar și politic Ucraina, transmite Bild. Tabloidul german informează că oficialii ucraineni sunt tot mai nemulțumiți de propunerile de pace ale Washingtonului, care includ recunoașterea anexării Crimeei și renunțarea la aderarea la NATO. Ucraina consideră aceste condiții inacceptabile și intenționează să le conteste, mai scrie Bild.
Comisia Europeană va prezenta în curând o foaie de parcurs pentru eliminarea completă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, în contextul deteriorării relațiilor cu Moscova după invazia în Ucraina, relatează Reuters. Agenția de presă subliniază că UE are ca obiectiv renunțarea totală la gazul rusesc până în 2027, însă unele state membre întâmpină dificultăți în diversificarea surselor de energie. Comisia Europeană analizează interzicerea noilor contracte pentru gaz rusesc și oferirea unui cadru legal pentru rezilierea celor existente fără penalități, remarcă Reuters.
Bulgaria și Romania lansează proceduri de achiziții publice comune pentru îmbunătățirea navigației pe Dunăre, titrează agenția de presă BTA. Potrivit acesteia, Proiectul, în valoare de aproape 230 de milioane de euro, presupune monitorizarea mediului, proiectarea, construcția și supravegherea lucrărilor. Bulgaria va contribui cu peste 111 milioane de euro, în mare parte prin granturi europene, notează agenția bulgară de presă precizând că măsurile planificate vor spori siguranța și eficiența traficului fluvial.
Iar Times of Israel relatează că aproximativ 12.000 de oameni în frunte cu supraviețuitori ai Holocaustului și o delegație israeliană de ostatici eliberați, membri ai familiei ostaticilor și familii îndoliate au mărșăluit joi de la Auschwitz la Birkenau într-un Marș al Viilor din 2025, ororile uciderii a șase milioane de evrei amestecându-se cu tragedia captivilor din Gaza. Președintele Isaac Herzog și președintele Poloniei, Andrzej Duda, au deschis marșul. Vorbind în ebraică după Duda, Herzog a remarcat că jumătate dintre evreii care au fost uciși în Holocaust erau polonezi. Președintele Isaac Herzog a subliniat că, în timp ce lumea a jurat „Niciodată din nou” după Holocaust, „zeci de evrei tânjesc din nou într-o cușcă, însetați după apă și libertate. 59 dintre frații și surorile noastre sunt ținuți de ucigași teroriști în Gaza, într-o crimă îngrozitoare împotriva umanității”.
Grecia va desfășura un număr record de pompieri în acest an în așteptarea unor posibile „scenarii proaste”, transmite Reuters. Vremea de pe tot globul a devenit mai neregulată și extremă din cauza impactului schimbărilor climatice, iar 2024 a fost cel mai fierbinte an înregistrat, arată datele Organizației Meteorologice Mondiale. În Grecia, verile au devenit din ce în ce mai calde și mai uscate, iar vânturile care se schimbă rapid alimentează incendii tot mai distructive, greu de controlat.
